ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

971 LAM 972
In mune din asemeni locutiuni am
pete fi inlocuit prin este: am dor=
mi-e dor, am gand = mi-e gand, am
grija = mi-e grija etc., dupa cum §i
latinesce se dicea curae alicui e s s e"
alaturi 'cu curae aliquid ha ber e".
Cate o data insa printr'o astfel de inlocuire
s'ar schimba intelesul, buna-
Ora in mi-e mila = misericordiam habeo"
ling, am mila" nu numai misereor"
, ci i misericordiam consequor".
Sträinu 's ca pulu de cue,
lvi i 1 a n'anz unde me duc...
(Jarnik-Bözsanu, 207)
v. Mild.
Tot aci vine reciprocul a s e avé--=
a se simti" : cum t e a ?=quomodo
vales; m 6 am cu cine-va bine sail reti
convenio; cum t e al cu frate-tet ?
= quomodo convenit tibi cum fratre?"
(Lex. Bud.).
Enachi Cogalnicenu, Letop. II p. 260:
))Grigorie Voda 11 punea la multe trebi,
avändu-s e pre bine..."
Un teran din Ialomita : mi-a spus
unchiu Barbu cate-va cuvinte de ni-a
intrat la inima ; el e un om cu minte
si
intelept grozav ; cu mine s 0 are
ghine de ninune..." (Th. Theodorescu,
c. Lup§anu).
c) am devoir, etre force".
Construit cu infinitivul, deja in latina
habeo" capetase sensul de t r eb
u e, trecut apoi in tote limbile romanice
§i care in Occident a dat nascere
formei viitorului : dir-a i= dicere
habeo. La Romani acesta constructiune
§i-a desvoltat doe nuante proprie diferentiate:
pe cand numal viitorul voiu
face" arata o actiune libera, conditionalul
a m face" exprima o indoela,
Or notiunea de necesitate saü fatalitate,
faciendum est", §1-a reservat pe
2) am a face", ferte des in vechile tex-
turi, dar pe care nemic nu ne indreptätesce
de a'l crede ca a fost vre-o
data la nol in loc de viitor" (Cipariu,
Principia p. 183). and Coresi dice :
cine va be amu deintru elii, n'are
a se in set o§a in vecie", va be"
este o forma gramaticala, dar are a
se inseto§a" constitua o propositiune
sail o constructiune sintactica cu sensul
de : nu va pute sa se inseto§eze"
sail ii va fi peste putinta a se insetop".
Din nenumerate exemple lesne de adunat,
eta cate-va :
Codicele Voronetian circa 1550 (Mss.
in Acad. Rom.) :
Act. Ap. XXVII,
aure audie-
26 : cu audzul a- tis , et non i n -
udziV i nu amp t el li geti s; et
a intelege, videntes videbi
§i vadzandu prdvii
§i nu avep
a ved O...
tis, et non p e r-
spicietis...
Radu din Manicesci , 1571 (British
Mus. Mss. Had. 6311 B) :
Matth. XVII,
21: pridaditil are
filius hominis
tradendus
a f i fiiul ome- e s t...
nesc...
uncle in Noul Testament din 1648 :
d a s a-va faulti omenesce, iar in
Biblia erban-voda din 1688 : v a s a
sa de fiiulti omenescii.. ."
Text din sec. XVII (Cod. Mss. miscell.
al Bis. Sf. Nicolae din Brapv, p.
647) : ca sa poata fi izbaviti de manila
acela i de foc §i de greul ce are
a f
Ibid. 487 : eu gol am qit diin matele
mamei, §i lara gotü am a me r g e..."
Ib. 501 : carii laptele i lana diin
turma Tau, laza de oi nu se grijescti,
de carile cuventil amp, a d a in zua
cela mare..."
Ib. 504 : a veni avé-vort in zilele
de apoi batjocoritori.. ."