ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

719 l'ALBASTRE 720
De aimintrea, o credintá fOrte respandita
la Romani este ea ochii albastri
deochiä.
Omenii cel mai rel de deochiu sint
acei cu ochi albaqtri" (D. Cerbulescu,
Mehedinti, c. Rudina).
)) Se crede ea deOche numai omenii
cu ochi albastri, cari sint näscqf strigoi,
adeca la nascere es cu un fel de
tichia pe cap, pe care indata o apuca
cu mainile §i o trag la gull ca sa o
manance; mancand acea tichia, reman
strigoi in tóta viata §i deOche or-ce
ar vedO §i or de ce s'ar mira" (C.
Corbénu, Olt, c. Alimanesci).
0 fiinta nenorocita este pasere albastra"
:
His, his, his pasere-albastrd,
Ce'mi bati nOptea la ferOstra. ?...
Mama, sta1 nu m6 hisi,
PinA nu m'olu jelui
LasA-m6 povestesc
Al meii chin si cum träesc...
(Marian, Bucov. II, 26).
77Cand curcubeul e inult ro§u, poporul
crede ca va fi mult yin; cand e
mult verde, va fi mult grail; cand e
mult albastru, va fi multa seceta, §i
mOrte" (T. Sebe§anu, Dimbovita, c.
Poiana-de-sus).
I nima albastra are omul cand e
trist, mahnit, cand pe dinsul nu'l mangae
nemic din frumusetile ce'l inconjura.
Doinele sint cant ece de inima
albastra" (M. Lupescu, SucOva,
c. Brosceni).
)7Cantri'mY de inima albastra, vrea
sa clica : canta'mi de jale" (G. Caderea,
Mint, c. Buhalnita; T. Popovici, Ia§i,
c. Cucuteni).
Fata cu acest caracter funest atat
de pronuntat al culorii albastre la Romani,
e peste putinta de a nu ne aduce
a-minte träsura identica in vechiul
simbolism italic. La Romani se
puneat pe morminte cununi albastre :
I
.....
stant Manibus arae
Caeruleis moestae vittis atraque cupresso...
(Virg. Aen. III, 6I).
Albastret era luntrea, pe care calötoriat
sufletele mortilor : caerulea puppis
Charontis" (ibid. VI, 410). erpi.
albastri, caerulei angues", incolaciat
capetele Furielor (Virg., Georg. Ill,
482). In fine, doliul la matrOnele Romei
nu era negru, ci albastru : feminas
ohm in luctu, purpurea veste deposits,
caeruleam sumpsisse" (Serv. ap. Forcellin.
v. Caeruleus). Ian, de unde la
noi: inima albastra, curcubeil albastru,
pasere albastra, ochl albastri,
pretutindeni albastru duckid intristare,
bOla, secete §i mOrte. Cuvintul
latin s'a inlocuit printr'o formatiune
romanica, dar strabuna idee a
remas cristalisata.
TJn alt motiv, probabil scandinav,
trebui s aiba o asociatiune de idei
aprOpe identica in limba englesa : blueboy
(Met albastru) = orfan", bluedevils
(draci albastri) = mahnire" etc.
v. ''Albastre. Albdstrel. ' Albastresc.
2 Albästrime.
S. f. plur.; habits de couleur
bleue, habits azurOs, port bourgeois
ou noble. Imbracat in albastre"
vrea sa qica : clo co e sc e, §i chiar
in genere : o r k §enesc e, adeca altfel
decum se 'Arta teranul. Se vede
ca
'n trecut, in hainele claselor supe-
riOre ale societatii predomnia culOrea
albastr, tocmal cea mai antipatica
poporului roman.
Jipescu , Opincaru p. 10 : Negustoru,
boieru, dregatoru, adicatele alde
rtI imbracati in acre, in albastre...",
unde acre" figureza numai ca un fel
de comentar poporan la albastre.
v. Acru
In cunoscutul cantec Cine bate la
ferOstra", barbatul mustra pe nevésta