ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

561 AI§OR-GALBEN 562
forma emfatica : aist a = aist + a
(v. 5.A).
Alexandri, Cetatea Nèrntului, act. II
sc. I: Tunurile lor bat zidiurile aiste
necontenit de cinci
Ibid. sc. 3: Aiste cuvinte mi-o rostit
mortii ! i eit m'am legat cu giuramint
catra el a§a, sa fac..."
Pe cand in daco-romana aist a scagut
la trepta de provincialism, in
macedo-romana el este aprOpe singur
intrebuintat : care este aistu?" care
este aistd?" a cui sintu casile aiste?
etc. (Bojadschi, p. 53). De asemenea e
fórte obicinuit in istriano-romana (I.
Malorescu, p. 84). In ambele dialecte
exista §i forma emfatica, aista (Miklosich,
Rum. Unters., I. 59).
v. Acest. A est. Aista.
Alsta (plur. aictia, aistea), pron. demonstr.;
ce, cet (cette), celui-ci (celle-ci).
Forma emfatica pentru a i s t, aprOpe
singura intrebuintata. Nominativul singular
e acelai la masculin §i la feminin.
Un cantec din Ardel :
Iar nevasta suspina
en jele cuvinta :
Nu m6 da dup'aista...
(Pompiliti, SibiC,
63).
I. Crenga, Punguta cu dol bani,
(Conv. lit. 1876 p. 403): 1/16! da al
dracului cocm i-aista! El, las! ca. V-oiu
da ell de cheltuela, mi crestatule!..."
Ace1a§1, Povestea lui Harap alb
(Cony. lit. 1877 p. 177) : Mai imi
vine a crede c aistal taxa spanilor,
§i n'am incotro..."
Tot acolo p. 184: Nu sciV d-vOstra
ce pOm'a dracului e Harap-alb aistal.."
Costachi Negruzzi, Muza dela Burdujani,
sc. 10:
eü euconita, pacatu mare!
Ed vi3d c Grecul aista are
Lucrurl pläeute, bune bucate,
Tot cam sArate i chipbrate...
Noi gicem: ci lucru esti aista, in
loc de: ce lucru este a c est a..." (C.
Tudoran, Tutova, c. Frunti§enii).
Aista scie i tOca in cer! (lice poporul
despre cela ce scie mune . .."
(Tutova, C. Epurenii).
Aglutinat cu a 1 t: aista-l'alt.
Alexandri, Rusaliile, sc. 20 : Iaca
Da aistalalt cine'i?... Cuconu Galuva?
Mare rninune !..."
v. Acesta. Aist. Ast. Asta.
Est. 1st. . .
Aista-Palt. v. Aista.
Ailbr (pl. ai§ori), s. m.; t. de Botan.:
10 Lilium martagon, lis martagon ;
2°. Sisymbrium nasturtium, cresson
de fontaine ; 3°. Galanthus nivalis,
perce-neige. In primul sens se mai
'lice §i : aiu-de- padur e; in al doi-
lea, e sinonim cu: ustur oita,
frunqa-volnicului, erba-de-
-ling6re, 0 se mai qice §i la feminin
: a I 6 r a; in al treilea, se chiama
mai obicinuit: ghi o c ei, coconel,
prim a v t r I t etc. In aceste trei
sensurl cunósce pe aivr Dr. Brandza
(Prodrom 125, 437, 452). Dupa Lexiconul
Budan (p. 9 ; cfr. L. M. I, 50),
tot ma se chiama planta Asphodelus
ramosus". Dupa Sava Barcianu (p. 6),
Lilium martagon" pOrta, mai in specie
numele de: Wong alb e n.
Aifor e deminutiv din a Iu ail"
prin sufixul -§ o r. Tote plantele de
mai sus se caracterisa la raclacina
prin bulbe" sail cepe", cela ce explica
originea numelui lor.
v. Aerel. Aglicc. Aior. Afu.
2.Aiu§. . .
Ai.1625
-for.
Airr-giaben
1
j
!..
t. de Botan. v. Aigor.