ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

761 ALBUL 762
s. f. ; t. de Med. : albugo,
cataracte. In glosarul slavo-roman Mss.
circa 1600 (Cuv. d. batr. I, 268) ne intimpina
de doe : oloption it it II 1{y
x it 6 Cc.
Albagine,
E forte remarcabila conservarea
poporana la Romani a terminului
medical latin a 1 b i gin em, pe care
Francesii Pao capetat numai in timpii
moderni pe calea sciintifica, nthntinendu'l
forma nominativa albugo" i nesciind
de ce gen sa'l faca, masculin ori
feminin (Littré). Italienesce, intocmai
ca ii la noi, albt gin e.
v. 3 4.Albela.
1.11bul s. Albu, n. pr. pers. m. artic.
Nume barbatesc corespunqetor femeiescului
A 1 b a. Alta data era ferte
poporan la Romani.
Albu (m) stolnic, intr'un document
muntenesc din 1490 (A. I. R. I. 1, 6).
In pomelnicul manastirii Bistrita din
Moldova (Mss. in Acad. Rom. p. 89,
40, 49, 57, 60, 62, 67, 68, 70 etc.) de
o multirne de oil : Aibuli (Ituorth)
Albu (Anoy).
Intr'un act muntenesc din 1531 (Yenelin,
Ylacho-bolg. gramaty p. 151) tatAl
se chiama A1bi, iar flinT Albulü, ca
si
cAnd -u 1 n'ar fi articlu, ci un sufix
deminutival.
V. -ul.
Intr'un alt act din 1551 (Cuv. d.
batr. I, 243): Gone, Albul, Belciu.. ",
unde B elciu este acelmi. nume tradus
slavonesce.
Intr'un act din r573 (Gay. d. Mtn
I, 252): Albu.
Intr'un act din 1620 (A. I. R. I, 139)
doi: Albul de Nuc§or" ii Albul de
GraneV".
Fruntalii satului Golescii la 1650
(A. I. R. I, 1 p. 26) : ...Nedelco Oncescul
judec i Radul Bechescul post i
Albul sin Stanclul judec ..."
Una din lucrarile cele inai populare
d'ale lui Anton Pam) este intitulata :
O §eptore la ar salt povestea lui
m o § Albu" (Buc. 1851 2).
Albul este in antitesa cu Negr ul,
un alt nume personal de asemenea
ferte intrebuintat alta data, dar carula
nu'i corespundea o forma fenii-
nina Negra, cad negreta" ar fi fost
o batae de joc pentru o femee.
Une-ori acelai individ se qicea Albul
§i Negrul, cu un nume de botez
cela-l'alt. ca porecla. La 1510, doi
boieri, Stoica logoret i Albul Negr ul,
ail daruit nAnastirii T utana satul Mogo§esciI
(Arch. Stat., M-rea Radu-voda
No. 19).
Cate-o-data dol membri din aceiqi
familia eraii unul Albul, altul N egru 1.
Filu al lui Radu-N egrul (Col. 1. Tr.
1871 p. 138), Mircea cel Mare era cunoscut
in tineretele sale ca Batiovet
Albul" (Windek ap. Engel, Gesch. d.
Wal. 167). In dsilele nestre aui fost doi
yen Golesci ferte populari ca : Golesou
Albul" i Golescu Ar apila ".
In Roma numele ereditar de Alb u s,
mai in urma Alb i nus, purtail toi
pogoritorii din illustra familia Postumia
(Fabretti, Gloss. ital. ad voc.).
v. 2. Alba. Negrul.
2.Albul, s. m. artic.; t. de Mythol.
pop. : un genie bienveillant. In pove§ti,
Albu-imperat in opositiune cu Negr uimperat,
cu R o § u-imperat, cu P e
n e -imperat etc.
Alexandri, Legenda Ciocarliei :
Venit'ad R o § u 1, craiul inaltelor lungi
plaiuri,
Si Albul ce domnesce pe dob-cleci de
ralurl,
Penes-impbratul, arca§ cu ociaultintes,
Ce are'n tolbd fulgerl §i'n grajdiu pe calul
Vintq
Alaturi cu Albul, legendele poporane