ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

795 ALE 796
alea" : . . . daü la copii meraz alte
halea : oi, cash, lapteturi,
intelegénd aci numai lucrurile materiale
in opositiune cu o mo§tenire mai
inaltA : limba §i legea"; dar o asemenea
intrebuintare nu e tocmai poporanA.
Pe cand pluralul al t e-alea insemnéza
paralisie, singularul alt a - aia
se iea in popor cu inteles cu monstru,
clihaniä, arAtare", buna-Ora la Ispirescu,
Unchia§ul sfatos p. 35 : dar
se minuna ca de al t A-ai a, cand vequ
cA in locul capetelor tAiate cresc altele
la loc indoite...", sail mai jos p.
66 : fugiati de dinsul ea de al t A-a i a
0 se aseundeail..."
V. Alt.
II°. Adjectivalul ale, forma familiarA
in loc de c e 1 e les [belles]" : a) d e ale
= des plus, d'entre les plus, d'importance";
b) a/e-s fi n te, a/e-f r u
m O s e f6es".
a) Preces de un substantiv feminin
la singular 0 urmat de un adjectiv la
plural, compusul de ale" sail d' ale"
exprirnA c,u mai multa energiA, aprOpe
iperbolic, notiunea coprinsA in epitet,
bunA-6rA : o i d'ale infiri" este ea 0
cand am (lice : o i fOrte mare" sat
71 mare de tot".
Cantecul Pandurilor din 1821:
S. trag brazda draculul
La up, spurcatulul,
0 brazduta d ale sfinte
SA tfie Clocolul minte...
(G. D. Teodorescu, Poes. pop. 484).
Cand vorbitorul, find pré-mi§cat, nu
gAsesce in graba un adjectiv destul de
puternic, ajunge substantivul cu d'ale...",
de pilda : o sOrta d'ale...", o
batae d'ale...", o pAcalO14 d'ale...",
sat : d'ale, scii 1", sub-IntelegOndu-se
la urma un calificativ CU atat mai energic
cu cat nu se aflA un cuvint ca
sal exprime.
In Moldova 0 pe aiuri se intrebuintOzA
cu acela0 sens : d e ce le ".
Forma emfaticA Ow se insotesce
mai adesea in gralul poporan din Tera-
Romanesca cu post-articularea adjectivului
:
... avem o gramad' do ga§te, rate,
gaini i porumbei ; ti-e mai mare mandretea,
cand le vezi pe bAtAtura, dO
nu le-ar hi dO dOochiu; aldi jupan Gheorghe
carciumaru cea-cA sA le vindem
0 lor v'o cate-va d' alea mai frumoasile
. " (T. Teodorescu , Ialomia, c.
Lup§Onu)
v. 2. Cele.
5) In mitologia poporana, intre iiiimerOsele
epitete eufeinistice ale Ie 1 e-
1 o r la Olteni figurOza : a/e-s finte si
a/e-f r u rn ó s e.
Ielele sint un fel de dine numite de
popor §i a/e-f rumOs e, cari umbla in
aer sburand i cantand, insotite de un
cimpoier. Ele j6cA cate o data pe pamint
facend hora, apoi daca vre-un
om din intamplare Vde dupA aceia in
vatra jocului, se bolnAvesce, §i atunci
se dice ca l'ad
lovit din iele, cA a c Al-
cat in masa alor-frumOse..."
(Preut R. Popescu, Mehedinti, .c. Isverna).
Ielele sat Dinsele se chiamA 0 alesfin
t e..." (D. Constantinescu, Dolj,
c. Negoeseii).
Pe aluri se (lice Ielelor Sfintele
FrumOsele (cfr. ainOnu, Ielele
p. 24 sqq).
a)
III°. Posesivul ale les [miennes]" :
redus la monosilaba ; b) d e ale =
de ce qui concerne".
a) In grain, ale se reduce forte des
la a ; une-ori §i'n texturi.
Costache Conachi, p. 218 :
Cartea ce te invgasem, ah 1 cartea cea infocata,
La care eft ucenita tl-am fost tie 'ntaiall
data,