ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

119 ACARNITA 120
gine cu adverbul nostru : éca =-- ital.
ecco, dqi de secoli s'ad despartit de
dinsul prin diversitatea functiunilor.
V. Ea.
Aeadea (plur. acadele), subst. fern. ;
caramel. Vorba turcésca, cunoscuta
numai in Romania libera," (L. M.). Cuvintul
nl-a venit prin Turd din arabul
'akide sorte de sucrerie" (§aindnu), dar
suna, romanesce tot ma de bine ca, §i
frantusesce caramel", care e de asemenea
arab, trecut in Francia prin Spania
(Littr6). Gratiä cofetarilor italieni,
22caramel" a strabatut prin Germania
(Karmelzucker) pink 'n Po Ionia (karamelek),
pe and acaded nicl macar in
Romania n'a putut s alba o lunga
durata.
v. Alva. Alvitd.
'.Acez, conj. ; n'importe [qui, quoi,
comment etc.]. Dictionarul romano-latin
banäten circa 1670 (Col. 1. Tr. 1883
p. 422) : Akar. Sive. Vel. Akar-kare.
Quicunque. Quivis". in Lex. Bud. 865 :
acar = macar, batar, off, fie, fie§te-".
BOA. 3 : acar-c6, etsi, acar-ce=quidcunque,
acar-cine =-- quicunque".
Noul Testament 1648, f. 219 : unul
crede ca e slobod acar-ce a manca, iara
altul slab mainca, v6rze..."
In aparinta, acar se identifica cu
maca r, avénd ace1a§1 sons §.1 abia di-
ferind prin forma. In realitate insa,
ambele cuvinte sint cu totul straine
unul altuia prin origine. Intrebuintat
numal la Romanil de peste Carpati, §i
chiar acolo rar, acar este din punct in
punct maghiarul : akar n'importe", in
compositiune: akar-ki------acar-cine, akarmi
= acar-ce, akár-hOl= acar-unde etc.,
dintr'o rad6cina curat ungurdsca cu
semnificatiunea de voire".
v. Moan Vare.
2Acar (plur. acare), s. n.; ëtui a aiguilles.
Latinesce ar fi : acuarium.
Uneltele de cusut : ac, atä, acar,
f6rfece, degetar, panza..." (D. Alboténu,
Covurluiu, corn. Mastacani).
Dictionarele mai dad pe : a c ar fabricant
d'aiguilles", ba Inca : a caria
fabrique d'aiguilles" (Cthac), formatiunl
gramaticesce corecte, dar nedo-
vedite i
cari nu vor deveni o reali-
tate decat numai dupa ce se vor infiinta
mai intath in Romania nesce
fabrice de ace, de o cam data in
lipsä.
v. 'Ac. Acarnitd. Acdritd. Aconitd.
2-Ar.
3'Acar (plur. acari), s. m. ; fabriquant
d'aiguilles.
v. 2.Acar.
Aearèt (plur. acareturi, s. n.; bienfonds.
Se aude i ecaret. Se aplica
mai cu s6rna la constructiuni cu dependintele
lor.
Enache Cogalnicenu, Cron. p. 200,
vorbind despre Lupul-Aga, sub Constantin
Mavrocordat : pan' la cea de
pe urma ad scapat cu viOta, dar ad
e§it din §ese-zeci pungi de bani §i i-ad
ramas §i tOte acareturile, care nu se
pot arata cu scrisul cata rasipa §i paguba
ad avut..."
Filimon, Ciocoii vechi, p. 105 : Ei
bine, stapane! Trebue sä facem cercetare
pe la tOte aceste acareturi, caci
pOte sa fie calcate de vecini..."
Cost. Stamati (Muza romana, I. 526)
ii cla ca sinonim : hel ur 1.
Venit la Romani prin Turd din arabul
'akaret (§ainenu).
v. Bind.Heiu.
1 2 3 Aearla. v.
1 2 &Afar.
Aceznitg, (plur. acarnife), S. f.; boite,
sac ou 6tui a aiguilles. Sinonim cu a