ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

09 ABUR 100
Dupa, credinta poporului roman
ce-va cam darwinist o fiinta intermediara
intre om i dobitoc este strigoiul,
adeca omul nascut cu códa,
care tocmai de aceia n'are suflet, ci
numal un fel de abur, persistand insa
§i. dupä mOrte.
vStrigoii §i. strigóele sint un soiu de
Orneni carii aü códa; i dupA ce mor,
es din mormint in chip de abur ."
(C. Rosescu, Nenat., com. Bistricióra).
La Romani intre su flet §i abur
este acela§i raport psicologic ca la yechii
Romani intro animus §i anima,
ambele avênd de asemenea intelesul
fundamental de vint" : d'v6pog. Omul
singur avea animum"; cele-l'alte fiinte
tOte animam" :
Indulsit cornmunis conditor illis
Tantum animas, nobis animum quoque...
(Juvon. KV, 148).
Numai animus" era nemuritor :
hil est nisi mortale et caducum praeter
animos" (Cic. de Rep. II, 12). Apoi
animus" fiind sinonim cu sollert ia",
cu voluntas", cu consilium", prin el
domnia omul asupra naturei. Tot a.la
ico Romanul : Dobitocul este fricos
supus omului fiind-ca, n'are s u fl e t ,
ci nurnal abur..." (D. Resmirita, Némt,
com. YinAtorii)= a ni mam tantum ,
non animum".
Pe linga abur cu sensul de suflare",
mai este forma abdre, ambele introbuintandu-se
de o potrivA in privinta
vintului. A§a in acelali cantec de nunta.
se aude in unele locuri :
Vaga plecaram
di veniram
Pe stelele cerulul,
Pe abdrea vintului...
(N. Busuloc, Suceva, corn. P4cani-Sto1nicem)
lar in altele :
Indatá porniritrn
di
venirArn
ni-
sati :
Pe fata pamintulul;
Pe aburii vintulul...,
(G. Constantiniii, Némt corn. Demna)
Pe raclele sOrelui,
Pe aburul vintulul...
(G. D. Teodorescu, Poes. pop. 177).
SA se observe ca latinul vapor"
n'are nici o data sensul de suflu , atat
de esential in romanul abur i pe
care latinesce noi Ii putem traduce numai
&VA prin : spi ritus, salt chiar
prin anima, de ex. in : animae ventorum".
A trage dara, pe abur din
vapor", cu perderea iniialu1ui v §i
cu trecerea lui p intre vocale in b,
este nu numai contra foneticei POmane,
dar incA ce-va pe care nu scusa
nici macar o deplina corespundinta de
sensuri. Cu vapor", in care predomnesce
notiunea de c Al d ur , de ex. :
aestivus vapor, dissiliunt vapore saxa,
vapor amorque torret etc., e inrudit
al nostru yap a e , dar abur nu.
Intro ambele cuvinte nici macar o depArtath
filiatiune ario-europeA nu exista,
de ora-ce vapor, archaic vapos,
deriva, dintr'un prototip cvapos =litv.
kvapas, din acela0 radocina cu grecul
xagvdc.
Dar a pretinde, pe de alta, parte, ca
Romanii alt imprumutat pe abur dela
Albanesi, fiind-ca, ace§tiia ati pe avul",
era,§1 nu este corect. Miklosich (Alban.
Forsch. II, 69), dupa, ce pune alaturi :
lat. vapor, alb. avul, rom. abure",
are bunul sinat de a adauga a nu
e sigur de inrudirea lor : die ZusammengehOrigkeit
dieser Wörter ist
nicht sicher" (cfr. Diefenbach, VWkerkunde,
I, 243). E cu atht mai regretabil,
and altii le identifica Mra
nici o reserva. Mal intilt, latinul vapor
trebui lasat cu totul la o parte, cercetandu-se
apoi numai legatura intre