ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

1107 AMPROOR 1108
i e[nsiumr (Mommsen, Corp. Inscr. Lat.
III No. 1293, 1308 ; Ackner, Inschr. No.
547, 598). In forma romanéscN, -e- a
trecut in -o-: Ampoi,u=A mpeium,
sub inriurirea color doö consOne labiale
-mp-. In forma ungurOsca O mpoly"
1 nu este organic, caci nici o inscriptiune
romana nu are Ampel-". La intrarea
lor in Transilvania, Ungurii ail
gasit la Romani pe Ampoiu=A m p ei
u m , i ati trecut pe finalul roman
-au in o 1 y intocmai precum din ro-
manul cimpoiu ( = ital. zampogna)"
ei ait facut csimpolya".
v. Abrud.
Amprbor S. amprbr, S. m.; 1°. veille
de la Saint-Georges; 2°. un certain intervalle
de temps après le minuit et
avant le midi. Sub forme mai mult
sail mai putin diverginti i cu Oreearl
§ovairi sub raportul sensului, acest
cuvint e forte respandit pe la
tOra , dei
aprOpe necunoscut orav-
nilor. Toto-data exista, §i la Macedoromani.
No. 10. Impartirea qilei la popor :
rev6rsatul zorilcir ; in zori ; in rësaritul
sórelui ; la qiva; prandzi§or; amproor
(cu dol o ca in : noor) pe la 9
10 ore..." (S. Liuba, Banat, c. Maidan).
No. 2°. Pina pe la 8 Ore diminéta
se qice : pita la impror" (D. RecOnu,
Banat, c. Bucova).
No. 30 . Pe la 9 Ore ante-meridiane
se (lice ndprdor" (I. Bombacila, Banat,
c. Teregova).
Tot ala la Or§ova i la Mehadia.
No. 4°. La ciobani, cand nu mulg
oile dimineta , ci inainte de amiaqi,
se qice ca : fac ndproor" (R. Popescu,
MehedinV, c. Isverna).
No. 50 La 12 ore ciobanii qic netprordt"
(I. SpinOnu, Mehedinti, Severin).
No. 6°. 0 rugaciune poporana :
De cu sera. 'nprori
Pin' la ciniori,
Dela ciniorl
Pin' la cantatori,
Dela cantatori
Pina'n dalbe zorl
...
(G. D. Teodorescu, Foes. pop. 189)
No. 70 . DiminOta, cand este promorOca,
ciobanil ie inprour, i tot inprour
se chiama ajunul lui Sf.
Gheorghe, cand se 'Ate gasi (lice
poporul iOrba férelor ..." (v. Iftimiy,
Tutova, c. Obir§eni; I. Pandele, Falcilu,
c. GrumezOla).
N. 80. Proor insemnOza, ajunul
lui Sf. Gheorghe, adeca Oua de 22 aprile.
Poporul ice c Sf. Gheorghe I n
proorul lui pornesce calare de inchee
tot'i codrii, finatele i Vita verdOta
campului ..." (D. Arghirescu , Covurlulu,
c. Moscu).
No. 9°. Poporul crede ca sint femei,
cari prin vraji i descantece 'feat.
mana vacilor cu lapte in proolul adeca
ajunul lui Sf. Gheorghe ..." (M.
Oh, Covurluiu, c. Foltesci).
No. 10. La San-Giorgiu Omenii se
uda cu apa, ceia ce se (lice ca. s e I mprèor
a, abii ic Imprbora..." (P.
OltOnu, Hateg).
No. 11°. Un descantec de tele" :
Savatina,
MargAlina
cu ele Rujalina,
Gatitele
'nprourele,
Cu betite puchitele
Cu §istori rosl cinsatele...
(Marian, Descântece, p. 268
No. 12°. La ciobanii romani dela
Pind pror sait prour InsemnOza timpul
pe la 2-3 Ore dupa miequl
Se qice : duc oile I n prour=duc oile
sa pasca inainte de zori", sait: sarma
oile tu prour = mana oile la pascut de
cu nOpte" (I. Caragiani).
Cuvintul n'are a face cu latinul