ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

1091 AMNAR 1092
menta". De aci lesne putem urmari
tote intelesurile cuvintului romanesc,
carl nu sint putine.
I°. Amdnar sail amnar de scapörat
§i
de ascutit.
Este un otel care, lovind in cre-
mene peste ésca, scapöra mantel §i
o aprinde, sat care prin frecare ascute
un briceg, un cutit, o arnA. In casul
de'ntaiu se slice : a da in amnar; in
casul al doilea, a da pe amnar.
Cantemir, Ist. Ieroglif. (Mss. in Acad.
Rom. p. 79): Au nu pricepi GA scantela
amnanului, pana a nu sa stinge,
lasca aprinde, iara stingandu-sa, a doa
§i a trila lovitura pofte§te? ..."
GhicitOrea despre ésca, amnar §i
cremene" : MirOsa 'n pOdure, g i n er
el e'n T arigr ad §i. nuna'n garla"
(G. D. Teodorescu, Poes. pop. 226),
cela ce presupune ca amnarele ni se
aduceat Ore-cand de peste Dunare.
Hora vinului" :
BtgaI mana 'n posunare,
Gash cremene §'amnare...
(G. D. Teodorescu, 3331
Balada Enclu Sabienclu" :
Dar §i Enclu ce 'ml fácea?
Din amnar c scäpëra,
Clubucul §i'l aprindea...
(Burada, Dobrogea, 178)
Puscele cele veclii, de earl se mai
gasesce ici-colea pe la telt, in loc de
piston aveati cremene §i amnare.
Balada Busuloc":
Dar Busuloc ce facea?
14tana pe durd'a punea,
De amnare ml-o 'ntindea,
Cremenea ct 'I potrivTa,
Drept gait, ca'nft e§la,
Potera se sptiminta
(G. D. Teodorescu, 605)
Locutiunea proverbiala cat al da
in amnar" insemn6za: intr'o
clipL
Basmul Voinicul cel cu cartea"
(Ispirescu, Legende p. 104) : h dete
§.1 pe vizitiul Curii, om vechiu, oredinclos
§i lute la slujba, care sa nu
se deslipesca de stapanul seti nici
cat al da in amnar . .."
De la Vrancea (B. Stefanescu), Sultanica
p. 83: N'a trecut nici cat
al scapöra dinamnar..."
Povestea Vlad §iCatrina" (Tribuna
dela Sibilu, 1885 p. 818) : C at aida
o data de doö ori c u amnarul, puteal
s'o dud cu loc cu tot..."
Un idiotism :
Zama acra se (lice la noi zama
d e amnariu . . ." (D. Pop, Transilv.,
Fagaral, c. Copacel); pe la Näsäud :
zama de c u t e" (A. Pop , c. San-
Georgiti) ; In ambele casuri, ca ce-va
sec, ca i cand ar fi fiert cu fer saü
cu pOtra in loc de came.
Amnarul de ascutit póte sa fie acela§1
care serva la scApörat, oil este
ce-va mal mare, mai ales cand e vorba
de a ascuti o sabia ; cand insa e de
pétra, atunci nu se mai slice aninar,
ci cute sail gresia.
v. Cute.
I. Crénga, Mo§ Nichifor Cotcariul
(Cony. lit. 1877 p. 381): [Stricandu-se
un capet dela cru i neavend secure
ca s taia un garnet, mo§ Nichitin]
suite bulicherul din ten, II da
pe amdnar §i incepe a ciocarti un
garnet . .
Balada Balaurul" :
Cand -Uri& Ilu§iSn,
Pulu de Moldovdn,
Vitk §i hicl6n,
Palo§ul scotea,
Pe amnar 11 da
De MI
ascutla
(G. D. Teodorescu, 450)
Balada Marcu Vitezul" :
Palo§ din tOca. scotea,
Pe amnar cá'l ascutia
(Ibid. 665; cfr. 668).