ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

875 ALIMORI 876
Brandons, la Valentine. 0 remrt§ita fOrte
interesanta din vechiul cult roman, patrata
mai cu sema in Banat.
D. Mangiuca, alindar 1882, indica
la Romanii Banateni mai multe ile
cu
10. 30 Ianuarit, Sambëta. Alimori
s. R t 6a-
d e-fo c, pre alocuria cade du-
minica la inceputul paresimilor ;
2°. 6 Februarit, Sambaa. Alimori,
pre alocuria sambëta inaintea läsatului
de carne ;
30. 25 Martit, Joi. Alimori, pre alocuria
in duminica lasatului de bran-
...le
q6'
D. S. Liuba ne imparta§esce urmatórele
arnanunte asupra Alimorilor :
La zapostitul de Pasci sad la läsatul
de brancla se face in unul sad
mai multe locuri foc, fie-care parta§
aduc'end partea sa de lemne, paia etc.
Acolo canth, strigA, jOca §i ureqa sail
chine poporul adunat din tineri i batrani.
Acest foc se numesce priv egh
I u. In intervalul petreceril lead tineril
din focul priveghlului taciuni aprin§1
in mani intorc pre linga sat
in jurul corpulul, formandu-se din taclune
sat paiele legate §i aprinse pe
taclune un cerc de fo c. La intOrcerea
cercului in Lugo§ se striga : Alimoil!
Alimori! pina cat il intOrce. In
alte locuri fac din nuiele o rót a, sad
chiar lead o rota: de car off de plug,
o invalue cu pale legate, paiele le aprind
§i a§a lasa rOta de pe un del
pre cOsta la vale, strigand : Alimori!
La priveghiurile acestea povestesc batranil
despre timpurile bune din trecut;
lar tineril in unele locuri se aduna la
astfel de priveghiuri pentru a ride de
fetele marl ce ail remas nemaritate.
La nol in Maidan in loc de Alimori se
(lice: hal la móral..."
Hal la mOra" este o ingeniOsa etimologia
poporana, prin care Romanul
cauta sa'§I explice pe enigmaticul A-
limorl, pe care altfel, deV '1 pastreza
din Irk in véc, totu§1 nu'l mai intelege.
Din Alimori se putea inchipui
commentativul hal la mOra" ; din hal'
la mOra", din contra , nu se putea
nasce Alimori, de Ora ce n'are nicl un
inteles in grain. Este a§a clicOnd o petrificatiune
din archaicul nume latin:
Lemure s, in care ambele prime silabe
hind scurte, romanesce cuvintul
trece in lemo rl, cu lelat. a- ca in
legurnalegumen" l cu -gm
in norantrus", mOre=rndria",
rolb=rdbeus" etc. Initialul a- ar putO
sa fie o simpla protesa de 'naintea
lui 1 (v. Alâmele); mai probabil insa
este prepositionalul a, de Ora ce Alimori
se intrebuintOza numal ca invocatiune :
Ad-Lemures!
Latinesce Lemures insemna sufletole
cele rele ale mortilor deveniti
strigoi, in opositiune cu lares" carl
eraii mortii cel buni, pe cand manes"
se qicea despre reposatii cei de mijloc,
nici buni, nici rel. Romanil aveat
groza de Lem ur e s. Trei qile in Vr
pe la inceputul lunel lui Main se serbad
Lemuria" sad Lemuralia" pentru
imblanqirea acestor suflete ne'mpacate,
despre earl se credea ca ele
ese atunci din morminte i umbla,
nOptea pe la nOmuri. Pentru al
goni,
Romanul II ameninta cu degetul, facea
sgomot cu arama, arunca indarit cu
bóbe de fasole : fabam iactant noctu
ac dicunt se Lemures dorno extra
ianuam eiicere" (Varr.). ROta7de-foc
dela Alimori este un fel de alungare
de aceiall natura, dar mai energica.
Prin cercul de Racal-I impregiurul conpului
Romanul se apora pe sine'§i,
far prin cercul rostogolit la vale prävalesce
pe duvrianul cel inchipuit, In
care insa recunOsce pe un mo§ sad
stramq al set, i tocmal de acela Ii