ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

653 LAL 654
cu alte feliuri a le cuprinde, all socotit
cu tot sfatul Mariei sale §i. all
scos acestä slujba a agiutorinlef, ca sä
agiutoreze cu
I. Canta, Letop. III, 186, vorbind
despre Domnul moldovenesc Grigorie
Calimah : Inca din domnia Otani-Ma
se facuse o daj d e noua cu nume de
agiutorintd, dar mai warn, ; Tara in
zilele lui se ingreuese cu some marl..."
v. Ajut. 3.Ajutor.
Ajatorire 1;. v.
.Ajutorit
f
Ajutoresc.
.Ajutbrnie, -k adj. ; dispose t venir
en aide, secourable. Format din a j ut
o r prin sufixul slavic -n i k, ca in
puternic" din putere", ajutornic se
aude une-ori in graiu, de§i se }Ate
inlocui ofi-§i-cAnd prin aj unto r.
v. Ajutdtor. -nic.
Ajiltur, vb. v. Ajutoresc.
1.A1 (41), article masculin prépositif
de l'adjectif.
in Inc de articlul adjectival tipic
c el, macedo-ronaftnesce a c el, in Tera-
Romanesca §i peste Carpati se introbuintéza
in gralul poporan forma al,
rostitä mai adesea âl i hdl, corespunqend
femininului a sat ha in loc
de tipicul c e a sat a c e a. La plural
masculin: di sat hdi, mai nici o data
ai sat hal; la ferninin : a 1 e, h a 1 e,
h ale. La genitivo-dativ singular: alui
sat Uu1, alaturl cu femininul : ale):
ori a 1 e I; la plural pentru ambele
genuri : alor sat dlor. De ex. : al
drept, dl drepti, alor drepti.
A. Pann, Prov. I, 54 :
0 batrân'a asfel cum me ved1 pe mine,
Niel la degetul ad mic nu te pulu pe tine...
Jipescu, Opincarn p. 26 : Domnn
al bun §i mare vede numa cu ochiu
lul, aude numa cu urechia lel..."
Rusticul al sat àl cerca a se introduce
§i.'n limba literara.
A. Odobescu, D6mna Chiajna, p. 59 :
Haoleti ! vai de Meta mo§ie, dac'o fi
sa '1 merga ten serna, §oldi§, ca Fétfrumos
cli ghebos "
in Banat , comparativul Al- m a I -
r e t face parte din demonologia poporana
:
La femei, cand sint a§a bolnave de
nu mai are lec, se qice ca al- na a I- r e
s'a napracit pe ele. Al-mai-rell, adica
zmau 1, §ede qiva ascuns in butOrea
de nuc off de alun, cad' lui nu-i este
iertat dela Dumneqeil a vedé lumina
sorelui; din acele butori ese sera immurgit
i sbOra in lume ca a faca
rele. El are solqi rotunqi ca cei de
pesce albi, cari nu ard in foc " (S.
Lluba, Banat, com. Maldan).
Prin emfaticul -a (v. 5*A) se face
ala sat dla ori hdla, la plural aia ori
haia, la genitivo-dativ alula, hdluia on
dluia, alora sat d/ora off /Word.
In graiul poporan, adjectivul ce urmeza
dupa emfaticul ala generalmente
se mai post-articuléza : omu dla bunu
= omul dla bunul", sat : Omeni ala
buni = Omenii ala bunii".
Un teran din Ialomita qice : AqI
am o placere grozava sa me duc la
nunta cu ver-Mo Ionica ; el merge
calare pe calu lul etla bun u; ci-ca
I-a cumpérat tat'so dila Bucure§ti ..."
(T. Theodorescu, corn. Lup§enu).
Tot in Ialomita se aude §i : e ca
aur'o/ bun = e ca auru ell bun" (A.
Barbulescu, c. Pribegii), unde ol represinta
o contractiune din articlul substantival
post-positiv - u 1 i din articlul
prepositiv adjectival al.
Sub raportul material , articlul al
este acela§i cu pronumele al, din care
deriva.