ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

165 ACESTA 166
la singular: acestela sat acqtiia, precum
V la nominativul plural de ambele genuri
: ace§tiia i acestea, emfaticul
tinde a scad6 la -e prin acomodatiune
regresiva cu vocalele invecinate, devenind
astfel : aceqtie i aceste. De aci. o
confusiune formala intre acest
acesta. In : a ceste femei" e simplul
aces t, pe cand in : femeile aceste"
in loc de acestea" este emfaticul acesta.
Scaderea finalului -a la -e ne intimpina
deja in vechile texturi teltnesci.
Aa intr'un document moldovenese
din 1622 (A. I. R. I, 31) : noi acqtie
mo§teni ot satul Branqti..."
v. Acela.Acest.Aesta.Ahdsta.
Aista.Asta.Cesta.Ista...
AcastalT, acést-all (acqtfiaii,acestea2),
pron. demonstr.; celui-ci meme, toujours
celui-ci. Aran, un lucru maI apropiat,
despre care s'a vorbit deja, dupa
cum corelativul acela §I indica tot
a§a un lucru mai departat. E compus
din emfaticul acela V din intensivul
- i ---- lat. sic.
Pravila Moldov. 1646, f. 29 :
...candt
vor avia doi oameni ptr pentru vre
o vie, sau pentru vre unt pamantt,
§i pant, a sä Ora, unult dent.' amp
va merge de va secera pamantult sau
va culége vila, fara de voia giudetului,
acestol pilarde tot venitult..."
Ibid. 1. 49 : ...cand va fi nil om bolnav,
i va lasa cuiva sa morenesca
multt-putinii ce va avia gifi
va face
§i. zapist, §i aces-U.1 mopian nu va
griji de danst sa-i aduca vre un vraó
bun sal pazasca candai doara l'are tamadui,
ce'l va lasa aia negrijitt i nesocotitt,
V de va muri bolnavult,. acestag
va piiarde moreniia i vor fi toate
bucatele i ocinile domne§ti..."
Constantin Brancovanu, 1694 (Cond.
Mss. in Arch. Stat. p. 94) : ... §i am dat
domniia me Radului tirbéiu lege tn.-
gi
rai, cum sa jure el inpreuna cu Iratesau
Costandin vel clucer §i. cu yamsau
c n'au luat nicl un ban dela soacra-sa
Ilinca vornicéasa pentru gasta,
mo§ie Negrënii, dei3 jurand inteacesta§
chip, el sa'q tie moVa..."
Zilot, Cron. p. 40 : f,deci inteacestaii
chip at fost eVrea Pazvangiilor §i dela
egarcea..."
In declinatiune, acestae urmOza simplului
aces t, emfaticul -a- §i intensivul
-0 remanend invariabill : acesta-
-a-p,
acestei-a-§I, acestor-a-§I...
In graiu acestaii e mai putin intrebuintat
decat corelativul acela 1.
v. Acela. Acest. Acesta.
Acéla. v. Acela.
Acésta ; ça, ceci, nom general de
chose" (Littré). E invederat ea in frasa :
7)
al jucat pré-mult, acesta sa n'o mai
fad" nu este un pronume demonstrativ
feminin ca in : femeea ac ést a
jOca pr6-mult", ci o locutiune neutra,
invariabila, avénd o functiune intermedial%
intre pronume V adverb. Corelativ
neutrului a c ei a, acdsta e ce-va
mai demonstrativ, ca unul ce serva a
exprime o situatiune mai apropiata, fie
apropiarea in fapta sat numal in cugetare.
Pravila Moldov. 1616, f. 57 : ...cela
ce va dzice giupanu-sau, sa are fi ce
boiarin, sa nu-i vorovasca cu muiaria,
§i el tot va vorovi, de va face adasta
de doa de trei ori, poate salt uciga
mra nice de o certare..."
Ibid. 1. 24 : ...de va it facut una ca
a6asta i se va adevara cu marturie
oameni de cinste i credincio§d, certaria
lui sa fie moartia..."
Ib. 1. 49 : ...cela ce va ucide pre
altult e'au fost tiindt moVile cuiva,
cu acesta scopost cumt sa cadza pre
maim lui, de vreme ce sä va arab, 111-
6*