ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

397 ADUNARE 398
Codicele chelan aprepe din aceiall
epoch (Mss. Sturdzan in Acad. Rom.):
Ps. XV, 4: nu
adurd-se zborul
... non c o ngregabocon-
lor de sange... venticula eorum
de sanguinibus...
Ps. XXX, 14:
candu adurci-se
dum c o n
gregarentur
de urä spre mere.. ipsi simul adversum
me...
Ps. XXXII, 7:
adura ca in foale
...congregans
sicut utrem a-
apele mariei...
Ps. XXXIV ,
15: §i de mere
veselira-se §.1 adurard-se
; aduquas
marls...
... et adversus
me laetati sunt
et convener
unt; congrerara-se
spre mere gata sunt super
rane...
me flagella...
Ps. XXXVIII, ...thesaurizat, et
7: ascunde §i nu
§ti cui adura...
ignorat cui c o ngregabit
ea...
Ps. XLVII, 5:
ca amu inparqii
pamantului adu-
quoniam ecce
reges terrae
congregati
rara-se,..
sunt...
Cu r =n §.1 tot-o-data cu o pentru
u, in Legenda lui Avram din sec. XVI
(Cuv. d. Mtn II, 191) : cando se adora
ingerii i se inchira Domnolui..."
Prin syllexis : n =nr (cfr. Cuv. d.
batr. II, 218, 240), in Codicele Voro-
netian ne intimpina i forma adunru :
Act. Ap. XXV,
5: ceTa ce santu
tari intru voi ,
gice , aduinrei-se
(igoy.fpkce) §.1 ce
e de bärbatul acesta
se gralasca
spri'insu...
Ibid. XXVIII,
17: §i deca se aduinrara(aAtuppa-
ten) ei, grM catra
... qui ergo in
vobis ait potentes
sunt, d e -
s ce n dent e s simul,
si quod est
in viro crimen,
accusent eum...
quumque
convenissent,
dicebat eis...
Vom observa aci in parentesi, a o
asemenea trecere syllectica a lui n in
nr se gasesce §i'n dialectul italian dela
Perinaldo in Provincia di Porto Maurizio,
unde se ilice : pellegrinraggiu =
pellegrinaggio, Ultra =una,
caichiinra = qualcuna, villanramente=
villanamente etc., Tar prin urmare §i
a dfinr a r 6=ital. adunar e. Acest
fenomen, pe care profesorul Vivaldi (ap.
Papanti, I parlari in Certaldo p. 362)
Ii
constata unic in dialectele italiane,
presupune la Perinaldo, ca i la Romani,
o trecere anteriera a lui n in r, de
unde apoi syllecticul nr.
v. 2.Adun. Culeg.Impreunez. Intrunesc.
Risipesc. String.Un...
2'Adtn (d'), adv.; ensemble, y cornpris.
Forma macedo-rornana, care totu§i
s'ar puté introduce §i'n daco-romana.
Bojadschi , 121 : d i adunu,
drcdpa, zusammen". Ibid. 163 :
=luna,
a-
tuncea va si le lomu d i adunu= dann
wollen wir sie mit einan der heraus
nehmen". Ib. 167: §i eu aridearnu
di adunu cu elii = ich wiirde
mit lachen". Petrescu, Mostre I, 31:
,,s nhiërg d e-adun cu niI = a
merge impreuna cu dinsii".
Nu
deriva din verbul adun (=lat. aduno),
ci d'a-dreptul din numeralul un u prin
prepositiunea a d. Deja latinesce constructiunea
a d-u n u m servia ea adverb
: a d unum omnes" (Gell.) =
toti impreuna ", consurrexit senatus
cum clamore ad un um (Virg.)
= cu sgomot s'a radicat senatul i ntr'un
a" etc.
v. Unu. Una.
Adunke (plur. adunari), s. f. ; l'infinitif
substantive d'adun: addition,
recueil, assemblee, reunion , rendezvous.
Sinonim cu int runire, cand
e vorba de Orneni, §i cu strins ur ,
cand se vorbesce de lucruri.