ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

833 ALERGAT 834
lerga tur A, avend cate un sens bine
determinat ; pe de alta, substantivil de
agent alergaciu i alergail cu
adjectivul substantival al ergA to r,
represintand fie-care cate o nuan0 pro-
priA, ; in fine, dol termini tecnicl deo-
sebigl: aler gAt or e, fAra a mai vorbi
de adverbul p e-aler gat e §i de epitetul
archaic alergA-cale, despre
carl tete vecp mai jos.
v. "
Cur. Merg.
Aleretelu. v. Alergelii.
Alerolre (pl. alergchl), s. f. ; l'infinitif
substantive d'alerg: course ; fatigue
; action de courir ou de se fatiguer.
Sinonim cu substantivul al e r -
gat §i cu alerg Atura, de cariinsA
diferA intru cat-va ; aa bunA-Ora : cal
de alergare" insemneza pe cel menit
a fi trirnis la intrecere cu alI cal; cal
de alerga t", pe cel gatit saü gata
sA alerge cu cAlaretul; cal de alergAtur
A", pe cel intrebuintat fArA crutare
la ori-ce nevoe.
Ca termen tecnic, nu tocmai vechiu
in limba romanA, dupA cum nici institutiunea
nu e veche, alergare este une
course de chevaux, le turf", punenduse
la incercare rapegiciunea mai multor
cal §i resplatindu-se stApanul acelula
care ajunge là intA inainte de
In Dictionarul slavo-roman circa
1670 (Mss. al SocietAtii Archeologice
din Moscva, f. 83 b) : nlinomoul, loc
unde alerga caii".
0 frumosa nuveld de Costachi Negruzzi
este intitulatA, : O alergare d e
c a I".
Cu un sens figurat, alergare e sinonim
cu obosel A, chiar canci nu este
vorbA de piciere.
Zilot, Cron. p. 115 : Av, remaind
Brancovenul odihnit, Toma spAtar in-
22,083
data ad pornit planul catre marele Petru,
carele vogend un vinat a§a, p1Acut
cA'l cAltigA fara alergare, indatA
§i pleca cu o§tiri in tera Moldovel..."
Cu acelall sens, despre obosela
postului :
Joan din Arinti, 1689, f. 193 b : spodobe§te
pre tqi in curatie a tréce alergaria
postului..." ; Cr la Dosofteiu,
Liturgiar 1683, f. 45 a : nevointa ce
buna sa nevoimil, a ler g A tura postului
sA obr4imd..."
v. Alerg. 2. Alergat. Alergdtura.
l'Alergat, 4, adj. v. Alerg. 2. Alergat.
2.A1erght, s. n.; course. Participiul
trecut din al e r g, intrebuintat ca substantiv
abstract §i care ferte rar functionezA
ca adjectiv. Sinonim cu al e rgare
§i alergatura.
Dictionar Mss. BAnAten circa 1670
(Col. I. Tr. 1883 p. 422) : Alergatul.
Cursus".
Cantemir, Ist. Ieroglif. (Mss. in Acad.
Rom. p. 150) : ... toatA pasirea
lute la zburat, toatA jigania repede la
alergat, i toatA dihania ascutitA la aclulmecat,
pururea gata §i fArA preget
sa fie..."
Zilot, Cron. p. 73 :
Dar acest alergat ce-au trebuit a'l face
De parte-ne aU fost de Tad putin incOce,
Incat ne-ad dogorit a laduluT vapale :
Pre-putin aü lipsit s'ardem ca niste paTe...
Proverb :
CaTne surd dus Ia vinat,
Cal §chiop pus la alergat.
(Pam), 1, 104)
Uratia de nuntd, :
Mid de stat,
Dar bunT de sfat,
Carl avem cal de-alergat...
(G. D. Teodorescu, Poes. pop. 163)
v. Alerg. Alergare. Alergatura.
27