ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

167 -ACHI 168
crul c'au facuttl una ca aeasta, nice el,
nice .fe'Corii lui nu vor incapia sa mclnenesca
acéle ocine..."
Dosofteiu, 1673, f. 2 a :
Ce poate fi de poviaste
Ca acésta si de vlaste
De O. zborâra, pdgdnil,
i W11.6111..7
Gloat% tinerl
Ib. f. 5 b :
lard spre noi, Doamne Sfinte,
T'al inamnat de mai'nte
StrdlucoarIa sfintel Date,
De ne'ntoarce la blindiate;
De-aéasta 'm dal bucurie
Ineal i veselie...
Dosofteiu, 1680, f. 82 a :
Ps. LXVII , Manda , Deus,
29 : Poruncia§te, virtuti tuae: con-
Dumnedzaule, cu firma h oc, Deus,
putiaré ta; inta- quod perfecisti in
ria§te , Dumne - nobis...
dzaule , at'asta
care o lucral intru
not ..
In viul grain, acOsta se intrebuintéza
forte rar, fiind inlocuit mai mult prin :
asta, iasta, aiasta, cari insa §i
ele circuléza mai putin decat aceia
cu varianturile
v. Aceia. Aiasta. Asta. fasta...
:Ache. v. -Achi.
Aoherman, n. pr.; Akkerman, vine
de Bessarabie, située a l'embouchure
du Dniester.
Enache Cogalnicenu, Letop. III, p.
276... era Hanul, dela Movila Rabaei
cum at simit, indat all fugit spre
Acherman, cu oastea
Compus din ak alb" §i Icerman
1) cetate", Ackerman este o traducere
turca a unui vechiu nume romanesc.
Ap tefan-vod all curatit tera
de vrajm41, érd cetdtile care le-ail
luat Turcii, Chiliea i cetatea Alba,
nu all putut s le mai scoata dela
Turd; ca, el, mai inainte de ce 4i1 eit
din tera, le-at
grijit cu oameni, cu
pu§ce l cu bucate de agiuns; §i aa
ail ramas pre mana Turcilor pana
astdzi" (Ureche, Letop. I, p. 134).
Insu0 tefan cel Mare, vestind Ungariei
expeditiunea Turcilor asupra celor
doe cetati, intr'o scrisOre din 22
iunit 1475, qice: Turci veniunt ad
nos contra nos et contra terram nostram,
et per aquam et per terram et
ita dicunt, quod valida classis precedit
cum maximis munitionibus bornbardarum
magnarum expugnare A lb
a m et Chiliam... " (Vigna, Codice
diplom. tauro-ligure, t. 3 p. 479).
v. Cetatea-albet.
Achèt. v. Aconild.
:Achi, suffixe servant a former
certains diminutifs. Acest sufix se acata
mai cu séma la numi de botez,
avénd un sens rnic§untor sail desmierdator.
Introdus in graiul romanesc
abia de prin secolul XVII, el devenise
f6rte respandit in epoca Fanariotilor
§i n'a mai desparut din limba,
dar a inceput a capéta din ce in ce
mai mult o nuanta, 6re-cum ironica.
Unul din cel mai insemnaV croniearl
moldoveni din secolul trecut a
fost Enachi Cogalnicenu (1733 1774).
Sufixul -achi ne intimpind nu numai
in insu§i numele lui de Enachi, dar
inca la tot pasul in cursul cronicei
sale. Ap in capitolul VII (Letop. III,
225-234), ca sa ne marginim cu unul
singur din cele cinci-spreleci, gasim :
Iordachi Spatarul fecior buY Stavarachi;
Iordachi Cantacuzino ;
Costachi Razu ;
Iordachi Genetu ;
Iordachi Mana vel agai