ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

537 A GURT 538
vaca, ca sa nu imbatranesc degrab6..."
v. Cciluget'r.
Aguricifi, s. f. ; raisin vert, verjus;
fruit aigre en général. Medio-grecul
dyoveace, care a inlocuit pe vechiul romanese
a c ri §. De altmintrea, cuvintul
e vechiu §i forte respandit in
grain, insemnancl strugurul cel necopt
sat acru, sue sail zema dintr'un asemenea
strugur, i ori-ce pc5m6, acra.
Dictionar Mss. Banatén circa 1670
(Col. 1. Tr. 1883 P. 422) :
A gres h. Omphax. Uva cruda.
Agurid6. Idem."
Dictionar slavoromanese din aceia§1
epoca (Mss. al Societatil archeologice
din Moscva, f. 126 b.) : fie-care poam6,
necoapta sa chiama a§a, agurida ".
A. Pann, Prov. II, 80 :
Au mâneat aguridd pärintil
Si sl-au strepezit copiil
I. Crenga, Povestea lui Harap-alb
(Cony. lit. 1877 p. 181) : Zi §i d-ta,
ca ai avut sä tragi un pöcat stramo-
§esc. Vorba ceia : p6rintii mananca
aguridc i fiilor h se strepezesc
Proverb de origine ebraica.
erban-vod6, 1688, p. 515 :
Biblia
Ezech. XVIII,
2 : Pärintii au
Patres comederunt
uvam a-
mancat aguridd, cerbam, et den-
si dinVi fiOorilor tes filiorum ob-
s'au strepezit... stupuerunt...
Acela§i proverb suna altfel la Coresi,
Omiliar 1580, quatern. XII p. 6 :
parintii sa manaince m ér el e, i diniifeorilor
sa strepezesca..."
Alt proverb : agurida s'a facut
miere" (L. M.), cand cei invrajbiti se
impaca, 'far mai ales cand se curma
certa dintre barbat i nevosta.
A. Pann, Prov. II, 165, aduce proverbul
turcesc : Din agurida miere se
face cu ce ? cu rebdarea"; i '1 romaniseza
(ibid. III, 15) :
Cu rdbdare si en tdcere
Se face agurida miere...
In poesia poporana, frunqa verde
agurida" se pune in fruntea cantecelor
celor a c r e.
Caramll, Valea Prutului, 15 :
Fruncld verde aguridd,
Mult est1, leleo, ispititd,
Mult me 'nsell si mult me porti
Cu vorba ca pro nitonti...
v. 2.Acri§% Borg. aorba.
Aguridar. V. Aguriclar.
Aguridar, s. m.; t. de Botan. : vigne
sauvage, Vitis labrusca. Sinonim
cu lauru§cgt, vechiu laurusc 6,
de exemplu la Dosofteiu, Paremiar
1688, I f. 13 a : A'am 4eptat sa
faca [vila] struguri de poama, Yarn ia
fine laurusca...".
Aguriqlar se chiama un copacel ce
cresce prin paduri, agatat de tulpinele
§i cradle altor arbori, asemenandu-se
cu vita de vie i rodind nesce struguri
selbateci. Fiind mlädios, se intrebuint6za
ca legaturi la caruta, ca fraughii
de rufe etc. Lungimea acestui
copacel depinde de a arborelui pe care
este agatat" (Preut C. Ghinescu, Teleorman,
C. Malu).
Format din agu ri d a raisin vert"
prin sufixul -ar, trebui sa fie : a g urida
r, nici decum aguriVar. Acesta
anomalia fonetica remane de lamurit.
Se intrebuinteza insa pe a-locuri si
forma cea normala aguridar (Dr.
Bran dza).
v. Aguridei. Leturu§cd.
Agiut (plur. agurft), s. m. ; jongleur,
charlatan. Cuvintul se gasesce la Budai-Delenu
(Diet. Mss. in Muz. istor.
din Bucur.) : Agurt , Gaukler , Ta