ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

905 ALOYITA 906
Sub anul 1696 martit 1, tot pentru
plata haraciului:
Satul Albescii, ughi 200 ;
Satele cu rumptoarele céle vechi,
ughi 3200 ;
Satele cu rumptoarele céle noao,
ughi 1668;
H almajani ughi 266 '/2;
Ungurenii ot helqteul lu Costantin
Voda i ot CornliOni, ughi 400..."
Al majenii platiat, prin urmare,
aprOpe tot atat ca satul Albescii, in
care se afla o brésla a petrarilor (v.
Albesci), i pe jumatate cat dedeat
Ungurenii", adec a. o immigratiune din
A rdél.
Dela 1696 nu'l mai Osim pe A lmajeni
ca brésla, caci unil vor fi
intrat in num6rul birnicilor ordinari
din Mehedinti, iar a1iT 'Ate se
vor fi intors in Alma§.
In grail, prin metatesa liquidei, Romanii
rostiaii une-ori Am?af in loc de
Alma§.
Cronica anonima (Laurian-Balcescu,
Magaz. V, 101): [Cantacuzinii cereat
dela imp6ratu1 Leopold] sa le dea o
parte de loc a Ard6lului, unde sint ce-
tatile acestea : Logo§ul, Cavaran-SebN,
Mehedia, Lipova cu Unutul Amla-
paid, ca sa fie mo0e cu privileghii
dela imparatul date némului Cantacu-
zinesc..." .
v. Alma. Amletf.
Almtljén
AlmtlOn
1
1 v. Alma. Almq.
Almintre. V. Altmintre.
A-lbeuri S. a-lbeure, adv. ; par-ci
par-la, par endroits. Generalmente construit
cu p e i intarit prin emfaticul
-a (v. 5.A): p e alocurla unele locuri,
nu pretutindeni, nu in multe locuri.
Cantemir, Chron. II, 261: insa, pre
furi§, p r e alocure suppuindu-sa, apoi
tot de odata aratandu-sa..."
Dionisie Eclesiarc, Cron. (Papiii, Monum.
II, 167): spunea unii ci. s'at
§i gasit bani p e alocurf..."
Zilot, Cron. p. 29 : ca, nu numai nu
facea vr'o impedicare Pazvangiilor, ci
inca pe alocurta unii din ei se §i intovaralia
cu din0i la praqi §1 la jafurl..."
A. Odobescu, Pseudokyn. p. 14 :
une-ori cerul se Incingea p e alocure,
in departare, de o yilvóre ro§iatica..."
De la Vrancea (B. tefanescu), Sultanica
p. 215 : P'alocurea viile s6
mth,dieat, incarcate cu ciorchini, pe
aracii plecati putin de greutatea ro-
dului..."
Alocuri se compune din prepositionalul
a ( = lat. a d) §i din pluralul
bocuri, vechi locur e. Intr'un text
din sec. XVII (Cod. Mss. miscell. al
bis. Sf. Nicolae din Bra§ov, p. 673) :
))se face acesta snort intru cinstitulii
al ei hram in Vlaherna 0 se praznuiqte
§i prespre t o at e a-locure unde
santil sfintele beséreci..."
v. 12.A (p. 39). Loc.
v. Odogaciu.
v. Sabur.
Albv. v. Haldii.
s. f.; bête errante. Cuyint
adus de Pisone (Diet. 1865 p. 50) alaturi
cu sinonimul bitan g, traducéndu-se
prin : pecus errans, das herumirrende
Vieh". Este slavicul a 1 o v a,
alovitza, ialovitza sterilis de
pecore et porno" (Miklosich, Lex. 4,
1145) §i prin urmare insemneza literahnente
: vita sterpa", de unde vita