28.04.2013 Views

ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

259 ADATJIA 260<br />

intru inema noastra a zidi 0 a inalta<br />

sfanta manastire pre locul satului Hurezii,<br />

gasind locu ca acela bun i scaun<br />

de manastire, i cu ajutoriul lui Dumnezeu<br />

den temelie o am inaltat, §i<br />

langa<br />

alte mile §i adaose, care am ne-<br />

voit Domnia me sa intarescu sfanta<br />

manastire, pentru ajutoriu facut'am<br />

Domnia me milä la sfanta manastire<br />

§i<br />

cu acestu mertic de sare..."<br />

b) In :<br />

Dosofteiu, 1673, f. 111 a:<br />

Ca pre cela ce 1-al dat certare<br />

Alergard sal batd mai tare,<br />

*i ma preste rano usturard,<br />

Preste-adaos mai mult ma mustrard;<br />

DAle §i lor adaos pre vind,<br />

Pre grep,16, certare geldings..<br />

Cam in acelqi sens la Alecu Yacarescu,<br />

p. 44:<br />

tu, in loc de rapaos,<br />

mai mult imi fad adaos...,<br />

unde insä repaos" e pus numai pentru<br />

rima, caci adeverata antitesä a lui<br />

adaos e scadere:<br />

Urechea, Letop. I, 95: macar ca<br />

sa afla 0 de altii insemnate lucrurile<br />

-Oral Moldovii, apucatu-m'am §i. eu a<br />

scriere incepatura i adaosul, mai apol<br />

§i scadere care sa vede ca. au venit<br />

in zilele noastre, dupa cum au<br />

fost intaiul tarai i pamantului nostru<br />

a Moldovii; ca cum sa tampla de sarg<br />

§i<br />

Ii<br />

adaoge pohoiul apii, i iara0 de<br />

sarg scade i sa inputineza, a§a s'au<br />

adaos 0 Moldova..."<br />

v. Adaog. Addosurd.<br />

Adao0g (plur. adaogaguri), s. n. ;<br />

terme fiscal: surcharge. Cuvint format<br />

cam in epoca Fanariotilor pentru diferite<br />

adaosuri fiscale peste darile<br />

cele obicinuite.<br />

Neculce, Letop. II, 299 : Atunce<br />

strica Constantin Duca voda legatura<br />

vacaritului ce facusa Antioh voda, §i<br />

scoasa vacaritul: de cal doi lei 0 de<br />

vaca un galban, §i adaogag de toata,<br />

vita un tult..."<br />

Grigore 1Tv. Ghica, 1764 (Codrescu,<br />

Uric. I, 133) : nefiLind la oranduela ca<br />

sa tie i saracii ce sá dea, multi" din<br />

lacuitori §'aa parasit viile lor, temandu-sa<br />

ca de multe ori se scotea §i<br />

addogaguri, care cu banii vadraritului<br />

addogagul acela, §i ca poate mai<br />

punea i vadrarii napaste, §i cu aceste<br />

pricini fiind adevarul ca era sara-<br />

cilor ca un<br />

Tao..."<br />

I. Canta, Letop. III, 178 :'Alte obiceiuri<br />

rele ce era mai inainte sa nu<br />

fie, nici spurcatul §i stingerea norodului<br />

acel cu nume urit vacarit, numai<br />

Grecilor drag foarte, sa nu fie, nici<br />

pogonarit, nici conita, nici addogagul..."<br />

Format din adaos prin sufixul -§ag<br />

(= ung. -sag), ca in furtu§ag" din<br />

furt", vinialag" din valma" etc.<br />

v. Adaos. -gag.<br />

Adhup, s. f.; lendemain. In graiul<br />

poporului, mai ales in Moldova, din<br />

constructiunea a- d o u a- cl i" s'a format<br />

un frumos substantiv, tot aa de<br />

bine cimentat din trei elemente ca §i<br />

compositiunea francesa lendemain =<br />

ren-demain". Nearticulat: adauzd; cu<br />

articlu : adauza.<br />

0 naratjune teranesca din districtul<br />

Sucéva despre Stafia ne spune ca stapanii<br />

caselor bantuite de un asemenea<br />

spectru: obicei di cinstesc pi aratari<br />

cu un pahar di gin §'o falii di<br />

pani, cari si lasa pi undi si §tii ca,<br />

unibla staciia in timpu nopii, gasindu-si<br />

adaucla paharu gol, ginu cinstit<br />

§i pania rafuita..." (I. Bondescu, corn.<br />

Giurgescii).<br />

In Banat se (lice cu aceIai sens :<br />

maine-r , ca adverb ; substantivul<br />

adaup este insa mai sintetic i ne

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!