ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

221 ACIIFUND 222
maladie", dupa cum observa Godefroy
(loco cit.). i mai mult la Alain Chartier,
poet din prima jumatate a secolului
XV :
Mais ii te faut garder d'e sgru n,
Peu penser, querir compaignie...
De aci dara avem mai putin de un
pas pina la :
3°. Romanul acrum cu inteles de
mal, maladie, malaise", care insa e inrudit
prin sëns, pe de alta parte, §i cu
italianul agr um e in inteles de vegetatiune,
caci una din cele do6 bOle copi-
Wesel' numite acrum consista tocmai
din nesce parasite vegetale, avOnd
un aspect vegetativ, astfel ca frantusesce
ea se chiama : muguet clocotel"
sail: millet rneiu" , 'far nemtesce :
Schwamm ciuperca". E de crequt dara
ca, inainte de a fi devenit termen medical,
acrum insemna §i. la noi o clasa
de legume. Cat se atinge de aplicarea
cuvintului la o sare medicinala , fie
sulfat de magnesia sat alta, acésta nu
are trebuinta, de justificare, de Ora ce
asemeni saruri implica in insall cornpositiunea
lor presinta unui a c i d.
Sub raportul curat fonetic, din latinul
acr amen, masculin in francesa
§i'n italiana , limba romand nu
putea sa fan, decat acrum. Sufixul
latin -men" cu cele trei forme ale
sale amplificate : -a-men , -i-men §i
-u-men a trecut la noi :
-i-men" in m e : acrime, asprime,
cruclime etc.;
2)-a-men" in -a m e §i a m A : arama,
vechiu arame=lat. aeramen;
-u-men" n'a conservat nicMri urma
lui -e-, devenit -d la feminin : leguma=
lat. legumen=fr. legume, Tar prin urmare
la masculin trebuia sa, dispara
de tot : acrum lat. acrumen=
fr. aigrun.
V. Acru. Acrime. -ame- -ime. --
Legumd. Limbarp. Spucgld. -ume.
Acriima. v. Acum..-
Aerut. v. Acrid. Acru.
Acsion, s. m.; chant de l'eglise grecque,
dans lequel se repète le mot i4tos
digne" (Cihac).
Enache Cogalnicenu, Letop. III, 251,
povestind urcarea pe Scaunul metropolitan
din Moldova a lui Gavril Calimah
(1759) : apoi Lat adus cafe, dulceti,
erbet §i fumatdre ; i 6110 scu-
landu-se aii multamit Domnului,
purces mergénd in biserica cea mare
Domnesca, scotindu'i Evangheliea inainte
dupa obiceih, cantand aksion, pomenindu'l..."
Cuvintul aksion a trait cat-va timp
in Romania, dupa cum traesc astaqi
bonjour" sail adieu", dar romanesc
n'a devenit nici o data.
Acqi.
Acsip.ce
v. .A§a.
Acqbr. V. Aculq.
Acii. v. Acum.
Acya-DOmnef ; t. de Botan. v. 1' Ac.
Acufiind (acufundat , acufundare),
vb.; enfoncer, plonger. Forma nioldovenésc
In loc de cufun d, nascuta
prin amestec cu sinoniniul afun d,
astfel a : acufund a[fund]-1-cufund,
fart
}
ca sa avem nevoe de a reconstrui
un prototip latin cu : ad+con...
Se intrebuintéza ca activ i ca reflexiv.
Robul Ina ar.nbe trupurile 'n spate,
*i'n data ce-a noptil umbra se ivi,
Merse, s,i in apa Dunäril spumate
El le asvArli.
Ah! cu trupul Grecel, in val ingropat,
*'a mea bucurie shit acufundat...
(0. Negruzzi, ul
negru)
§i aü