ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

97 ARCM D 8
Dosofteiu, 1673, ps. 134 :
Gull, ail §i nu pot sti. grAlascg.,
Cu ochi sint §i nu pot sti zkésca,,
Urechl aii i nu pot sa, audzd,
Nice aburi nu le laste 'n budza....,
acolo unde la Silvestru, 1651 : nici
iaste rasu fl a r e in rostul lor" = Coresi,
1577 : nece laste suflet in rostulg
lore = Arsenie dela Bisericani
circa 1650 (Mss. in Acad. Rom.): nice
iaste s ufl a r e intru gurile lor."
In medicina prin abur se inteleg mai
in specia gazurile scOse prin evaporatiune.
A§a : bath. de abur. Intr'un tractat
medical din secolul trecut (Mss.
Arch. Stat.): uda un burete in apa
0 in unt-de-lemn adese-ori i incalzesce
cu el pe de-asupra partea cea eu poroiu,
Inca i oblojind i cu faina de orz
sag cu tarite sat cu smochine sat cu
nalba, sa'l alezi Inca in abur facut de
ierburi rnoicióse : de nalba, de mu§etel,
de samintA de in..."
La sateni insa, chlar in medicina abur
exprima mai mult notiunea de
suf 1 ar e. Astfel, poporul creVnd ca un
co pil se pcite vindeca de deochiu, dacd
tata sat muma II va sufla peste cap,
intr'un descantec din Transilvania ne
intimpina :
Fugl deochiu flerbinte,
Cit te-ajung aborili de parinte....
(R. Simu, SibiO, com. Orlat)
Aläturi cu fum , cu pulberea §.1 cu
cenu§a, aburul este unul din simbolurile
nestatorniciei lucrurilor.
Ioan din -Vint, 1689, f. 111 : Cale
scurta iaste pre care alergmil. Fumii
iaste vilata easta, aburü i tarana si
cenu§e. Intru putin sit arat i in degraM
pilare..."
De aci,*fac6nd o deosebire intre principiul
vital la orn i la cele-l'alte vietati,
poporul roman recunOsce omului
su fle t propriti (Vs, pe care'l crede ne-
muritor, pe cand fiarelor i dobitOcelor
le acorda numai o suflare trecètOre,
numita une-ori : b 1 es c = scanteia ",
mai tot-d'a-una insa :
abur.
In tote provinciele Daciei lui Traian,
abur insemnOza : Arne des animaux";
*far cand animalul incetéza de a tni,
rare-ori i se pe ca a murit", ci mai
ales : a pie ri t , afara de mai multe
alte expresiuni ca : a crépat", a denit",
a e§it" etc., prin cari se stabilesce
i mai bine credinta poporana
despre deosebirea intro cele doö principie
vitale.
A murit un om ; a pierit un boil ;
a ie§it o OM" (C. Liciu, IV, comuna
Cotnarii).
Poporul ice despre dobitoc ca nu
are suflet, ci numal abure, care plere
o data cu dobitocul, 'far sufletul omului
este neperitorlu, i déca se desparte
de trup, se duce la Diet pentru ca
saV Yea resplata" (Preut D. Popoviciu,
Banat, corn. Tincova).
Despre omul ce jure stramb, poporul
qice cit: acela n'are suflet ca Ornenil,
ci numal abor ea cant". (A. Bunea,
Transilv., com. Vaidarecea).
Despre un om fOrte slab, se qice :
astal numai cald I sag : numai cat are
suflet in Ose ; iar despro un om rég :
asta are numal abur ca canii" (T. Criianu,
Transilv., corn. Cugieru).
Tot ala se vorbesce pretutindeni in
Romania.
La Munteni :
de cum se apropie de ea, Murga
77
se trase inapoi spaimintata d'ap man-
drete, c'o fi avénd dobitocul abur in
loc de suflet, dar vöul e tot v64..."
(De la Vrancea, Sultanica, 246).
In Moldova, deja la Cantemir in Divanul
luMii (A. I. R. II, 128) : aburul
dobitocului, muritor §i in nemica intorcator..."
22,083 4