ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

667 ALACIU .668
Invocatiunea celor trei alace épis
d'épeautre" numal atunci cand e dor
de imbunatatirea sórtei, ar puté sa
fie o reminiscinta italica. La vechii
Romani adorea" , adeca alace, épis
d'épeautre", constituiall o emblema
a isbandei , astfel ca ajunsesera a
insemna marire in genere: gloriam
denique ipsam a farris honore a d oream
appellabant" (Phn.). Latinesce
se qicea laus et adori a", triumphales
adorea e", agro adore ague
affecit populares suos (Plaut.), literalmente:
lauda i alace", alace de
biruinta" etc.
Totu§i cuvintul nostru alac nu e de
loc latin. In graiu el nu se rostesce
nicairi alec (Pontbriant) sat aliac (L.
M.), dupa cum all scris unil pentru a'l
apropia de latinul Mica, sat hhli c a
farine d'epeautre", de undedupa legile
fonetice ale limbei romane s'ar
fi putut nasce numai dora arec a,
dar alac sall chiar ale"c off allac nici o
data. Forma veche romanesca, dupa
cum ne vom incredinta indata, era alacru,
cu initialul a- protetic ca i 'n alama",
alauta", alamae" etc. Tulpina
dara este ldcr-, identica cu albanesul
toschic lhkar, la plural: lhkr a legume",
pe care Camarda (I, 55) il inrudesce
forte bine cu grecul ).dxava.
In adever, albanesul gheghic lhkan
(Jarnik, Prfspevky 1883 p. 45), la plural
IAA n a (Hahn), probeza ca prototipul
tracic, comun Romanilor si Albanesilor,
era lhkan o=ldxavov, de
uncle prin rotacismul ulterior al lui
-n- : lhkar o, cad la Albanesi ca
la Romani numai intre vocale n devine
r. La Traci lAkano= 2.cixavov
era un cuvint imprumutat dela Greci.
Deja Aristofan observase ca in vorbe
grecesci barbarii prefaceau pe x in X:
gXCr) Vxco, xagievvo=xceeiEv, cbrorao
=--dnorexco etc. (Miillach, Gramm. 28).
Legatura logia intre albanesul lakar
leguma" §i romanul alac grail, ore
se lamuresce prin grecul 1.axceivco (=Acexavjco)
creuser, fouiller", indicand offce
vegetatiune datorita lucrarii pamintului.
Cum-ca in vecul de mijloc forma
romanesca era anume alacru, dovOda
este ca Unguril, luand atunci cuvintul
dela nob, ér nu noi dela din§ii (Cihac),
Pail facut : alako r. In limba maghiara
acest alak or= rom. alacru
e cu totul strain. NicI descompunerea
alak- or sail al a -k o r, nici cele-l'alte
limbi turanice inrudite , nu'l explica.
Este o vorba plugaresca, pe care Unguru
all gasit'o la Romani §i all primit'o
dela diqi. A§a dara, eta genealogia
lui alac :
tracic lakano = gr. loizavov
(lakaro)
alb. lakna
(lakra)
rom. lacru
alacru ung. alakor
alac.
Nu cum-va francesul locar épeautre"
sa fie un imprumut dela Unguri?
Este o cestiune de urmarit.
v. Abe§% Aghiuld. Aidoma...
2-Alhe, adj. et subst. ; couleur d'épeautre.
Epitet ce se da peste Carpati
la bol call somona la per cu spicul
alacului = Triticum spelta" (Familia,
1878 p. 459). i frantusesce se
Oce : boeuf f r o rn e n t, boeuf
robe jaune claire" (Rolland, Faune pop.
t. 5 p. 24).
v. l'Alac.
Alhelu, -e, adj.; bigarre, de diverses
couleurs. Sinonim cu pestri t, b Alt
a t, tarcat etc. Cuvintul se aude
in Bucovina:
Astal lumea cea alace,
Face omu cum if place;
a