ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

385 ADULMEC, ADURMEC 386
Chron. II, 66 : paräsita cale a cerca
§i urmele céle astupate i pierdute a
adulmeica §i a le descoperi ne vom nevoi..."
Apol adjectivii adulmeca tor §i
adulmecos:
Cantemir, Ist. ierogl. p. 39 :
...pre
cat lumina soarelui a lucra poate in orgariele
vazatoare, pre atata agiutore§te
mai de nainte §tiinta, in mintea a d u 1macatoare..."
Ibid. p. 67 : In lup nu nurnai tacére
inimoasa, ce §i oare-ce simtire
adulmacoasa laste..."
Critil i Andronius (14, 1794) p.
102 : Gehl intelepth adulmdcd gi s i m -
t e de departe..."
I. Crénga , Mos Nichifor Cotcatiul
(Cony. lit. 1877 p. 383) : Mie'mi vine
sa sting focul, c acum mi-am adus
a-minte ca dihaniea de lup adulmecei
ttri vine dupa furn..."
Despre corb qice poporul ca se duce
cale de 24 ore dupa holt mai 'nainte
de a resari sOrele, lar dupa resarire nu
se mai duce; cunósce unde e hoitul
dupa miros, cela ce se chiama : adulmecd..."
(Invat. Carare, Iasi, corn. Cucuteni).
A. Odobescu, Pseudokyneg. p. 172,
despre critici : S'at deprins s ste
rneret la panda, draco§ii, ca §i cand
alta trOba n'arti mai aye; cauta, ra ir
0 s a., se furi§Cza prin carV i dibuiese,
mai rea cleat copolul cand adurmecd
dira Wei prin tërina, §i bine n'apuci
st te bucuri de vre o nevinovata halducia
ce te-al ispititil a face prin codrii
literaturel, and fara veste te si
pornenesci dovedit. Atunci se fac Dunare
de mania, domnia-lor..."
Tot a§a in Mihnea-voda, p. 23, despre
Craloveni : ca copoil adurmeed
ori-ce miscare a Domniei..."
72A adulmeca ca copoiul" este o lo-
cutiune proverbiala despre cel ce iscodesc.
Alaturi cu adulmec circuléza forma
fara prepositionalul a d - .
N. Rucarénu, Incercari poetice p. 63 :
Vinelorul se opresce.
Jos, copil, pa brinci cu totil!
Augirati sueratul
Caprel negro p'intre stince ?
Ne-a ul ma t, dar sint aicea.
Drept l'aninatori ye ducetl...
Pe la nol copoil sat canii ce u 1 -
m 6 z i aduc vinatul la pupa, nu
se gasesc mai de loc..." (I. Tacu, Covurluiu,
c. Brani§tea)
Caracteristica poporana despre urs
§i lup : J.Trsul se clice ca ar fost fecior
de popa. Cand a e§it Malca Precista
la biserica, el a speriat'o oracaind
i, bläste"mat fiind de ea, s'a facut
urs. El e timp la vedere, dar ulm a bine.
Lupul se (lice c e cainele Sf-lui Petru,
si undel poruncesce, el acolo face prada.
Cand se string mai multi. lupi la
un loc de urla, se clice ca se rOga lui
Sf. Petru sa le rinduesca prada. Se
crede ca lupul are trei peri de drac
pe cap, de acela e fioros. Lupul vede
bine, insa nu ulm a" (I. Aldolu, Muscel,
c. Voinesci).
Forma cu -r- : adurmec s'a nascut
prin etimologiã poporana dela urrna".
Organica, mai veche si mai respandita,
e forma cu -1- : adulmec. Sensul fundamental
al cuvintului nu este : ur rn
ci : mir o s. Adulmecarea sta in acebaI
raport catra nas, ca vederea catra
ochi i augul catra urechi. Cantemir,
Divanul lumil 1698 (A. I. R.
II, 108) : cu ochii nevazand, cu urechile
neauzind, mir o sul ne-adiamdcdnd..."
In secolul XVI mai exista Inca la
noi substantivul o 1 m u odeur". Ii
gasim la Radu din Manicesci, 1574 (Mss.
Harl. 6311 B. British Mus.) ;
32,083. 13