28.04.2013 Views

ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

83 1 ALE RG 832<br />

A9tfe1 corabierul cand Mama e 'n talazurl<br />

Aldrgel la limanul ce-adesea l'a scapat...<br />

A. Odobescu, Mihnea-voda p. 10: La<br />

Maria-Ta alérgtt toti cu nadejdea, ca<br />

pui i. la clo§ca..."<br />

V° Originea.<br />

Nici vorba nu póte fi despre vre-o<br />

inrudire intre alerg §i maghiarul n ya rgalni<br />

galopper" (Cihac , II, 475) !<br />

Dar nici cu italianul all e gr o (L. B.)<br />

n'are a face. Etimologia cea seriOsa s'a<br />

dat de Laurian-Maxim : alergare, verb<br />

format din a d §i 1 a r g, ca 0 alum<br />

gare din ad §i lung". Alerg §i alung<br />

figuréza une-orI chiar ca sinonimi,<br />

buna óra in ghicitOrea despre<br />

rcitele", in care se clice de o potriva,<br />

bine : am patru surori, una pe alta<br />

se alung a..." §i : am patru surori,<br />

una pe alta se alergd..." (G. D. Teodorescu<br />

, Poes. pop. 242). Macedo-romanesce<br />

exista simplul alrlgu = alargu<br />

courir" (Dr. Obedenaru) alaturi<br />

cu compusul dab de a -1 a g a=daü de<br />

a-larg 6." cu ace1a§1 sens (Miklosich,<br />

Rum. Unters., II, 21). La Bojadschi<br />

159 : acolo a<br />

da cu di al aga un<br />

liepure = dort lauft ein Haase". La<br />

Istriano-romani, intocrnai ca la noi,<br />

se qice : alerg, alergat rennen" (I. Maiorescu).<br />

In forma daco-romana §i istriano-romann,<br />

finalul - a r g trece in<br />

e r g prin analogia cu sinonimul merg<br />

( = lat. mergo).<br />

In latina vulgara a d lar gum vadere"<br />

insemna aller ça et ltt" : cum<br />

sit res mali exempli, quod homo accusatus<br />

de morte duorum hominum,<br />

ita vadat ad largu m" (Du Cange,<br />

v. Largus). In dialecte italiene , a 1<br />

largu= fugi incolo !" (Traina). Intr'un<br />

text frances din sec. XV : lessent<br />

les dettours al er al arge a<br />

lour volunté" (Godefroy). Fie din latina<br />

rustica, fie dela Romani, Albanesii ail<br />

imprumutat pe 1 arga loin" , 1 a r-<br />

guem Oloigner", dar nu cu sensul<br />

de alerg.<br />

Notiunea fundamentala de aller it<br />

larg e" se invederez!I pina astql in<br />

unele asocia4pni ale lui alerg, bunaóra<br />

:<br />

Dosofteiu, 1673, f. 78 b :<br />

Ca'l deprins pre cale larg tt<br />

Uhl perire de-alergd...<br />

Mai cu sema insa in stereotipul alerg<br />

campu 1" din ghicitori.<br />

Ciinilitura despre Ochiu" :<br />

Tartacuth ndgra.<br />

Peste camp alérgd...<br />

Illevista popular& 1881, p. 47)<br />

Cimilitura despre COsa" :<br />

Catelusa negra<br />

Tot campul<br />

(Ibid. p. 67).<br />

0 variantrt din Bucovina : Coteicuta<br />

négra tot campul alerga i tot urda<br />

face" (Sbiera, Pove§ti, 320).<br />

Cimilitura despre Secere" :<br />

Mititel si stramb<br />

Aldrga" pe camp...<br />

(Sbiera, I. c.)<br />

Cimilitura despre Cicira" :<br />

Am o tarca<br />

BulOrga<br />

Tot campul alérgd...<br />

(Bälténu, Lumina 1886 p. 142)<br />

Balada Miorita" :<br />

Malcuta batranä<br />

Cu braul de lana,<br />

Din ochl lacrimand,<br />

Pe campi alergcind...<br />

§i mai bine reese notiunea de aller<br />

g e" intr'o doina din Ardél :<br />

Hat, mandra., sä te sárut,<br />

Ca indata plec la plug<br />

Sá<br />

alerg in lat si'n lung...<br />

(Jarnik-Barsanu, 381)<br />

Alerg §1.-a format in graiu o intinsa<br />

familia : pe de o parte, substantivil<br />

abstracti alergare, alergat §i a-

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!