ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

649 AJUTOREZ 650
numai poporul, dar Inca boTeril §i calugarimea.
Zilot, Cron. p. 6:
Ei ma nthAu sfbAuira sa scotd o angarea
Pre boierl de tOt5, starea si pre bresle
fOrte grea,
Pf mdjistir i p6 schiturl, si vkluvele
sd dea,
Fies-care dupa stare-1, 0, i lor II s'ar
cadea,
Numindu-o cum ea este ajutor de che ltuell
Pentr' Ascherii ce s'adund la Dilu s'alte
rindueli...
Acela§i p. 70:
Cu binele ne-am stins, ddnd de 1 efl
ajutOrd;
Cu vestea ce ne-aii dat, mintea va s'a
ne sath...
v. Mut. 1.2.Ajutor. 2.Ajutorinp.
Ajutorare
.Ajutoritt
1
J.
J
V. .Ajutorez.
Ajutorése s. aglutorèse (ajutorit, ajutorire),
vb.; aider, secourir, venir en
aide. Forma colaterala lui ajut ore z,
ambele derivate dintr'un verb a j tt
u r = lat. *a djutul o, format din
ajut prin sufixul verbal frequentativ
-ur = lat. -ulo, ca in scatur",
vintur", trèmur" etc. De aceia ajutorese
nu insemnOza numai ajut",
ci ajut mereii" sat ajut adesea".
Ajutorescu, saepe juvo, oft helfen"
(L. B.).
Biblia erban-voda, 1688 , Genes.
XV, I :
...nu te t6me,
Avrame, eu 'ti
ajutorescu...
Ibidem, Esai. X, 3:
...noli timere
Abram: ego p ro-
tego te...
...§i catra eine
yeti fugi ca sa
va ajutorip?..
...et ad quern
confugietis ut
auxilium consequamini?..
Pravila Moldov. 1646, f. 48: candt
sä va prileji de va face ucidere vre
un boiarinti, §i. de nu va fi nice de o
treba räi, acela de-are da cat bani,
nu sa va putia rascumpara, alegandti
c6nda are da niscare bani sa agiutoréscd
la vre o nevoe a tarai ; Tara
care boTarinti bogatil de sa va fi izbavit
cu bani de moartia cia grabnica,
apoi Tara§a va fi facut al doile rändii
a§ijdere acéla ucidere grabnica, nu s'are
mai putia plati cu bani, macara de-are
scoate tara din ce nevoe, sau macart
de l'are ag`iutori i a1ii streini cu di
ce are putia slit platiasca..."
Ibid. f. 65: macarti ca are fie-cine
voe sa agiutoresed pre cel asuprita
unde va vedia ca stati cu razboiu
asupra lui, sa-i scoata capula
i sa11
mantulasca den moarte, Tara acestil
lucru nu Taste nemarui data cu vre o
sila cumii sa fie datorTu sa faca acestil
agiutoriu de multe ori; §.1
cu cuvantulii poate sa agiutore'sed ne-
§tine pre altuhl panal va izbavi..."
Ureche, Letop. I, 106: Alexandru
Voda facut'ail priete§ug mare cu
§i legatura tare, ca 1de la ce treba
unul pre altul sa aglutorésca...11
Cantemir, Ist. Ieroglif. (Mss. in Acad.
Rom.) p. 35: cel ce spre ran cu lucrul
agiutore0e, §i eel ce fapta rO cu
gandul o priTmé§te §i o invoia§te, tot
una sint..."
Reflexivul a s e ajutori":
Domnul mie 'mi laste ajutor
Syn toate näpástile scutitor ;
Spre dins inima'm au naddjduit
Si or in ce gred m'am ajutorit...
(Corbea, Msg. in Acad. Rom. ps. XXVII)
v. Ajut. Ajutorez. Ajutorintei.
Ajutorèz s. aglutorbz (ajutorat, ajutorare),
vb.; aider, secourir, venir en
aide. Sinonim cu ajut ores c, ambii