ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

895 ALIVANDA 896
la pranq, jambon, macar6ne, alivendt,
cu yin de Odobesci..."
Fere amestec de neologismi, la I.
Crenge, Capra cu trei legi (Conv. lit.
1875 p. 342) : Face ea sarmale, face
plachie, face alivenci, face pasce cu
smantana si
cu oue 0 fel de fel de
bucate..."
Acela§i,
Amintiri (Cony. lit. 1881 p.
10) : fAcend mama un cuptior sdraven
de alivenci i placinte..."
Alivendi sat ghismane sint un
fel de plAcinte terenesci, call se fac
din trei peql Mine de popu§oiu cernun
prin site Use, din o parte Mina
de grail, din doe perti brancle de vace
prOspete, tOte amestecate impreune
cu cate-va one, a§a ca aluatul sA nu
fie virtos ; apoi se fac din acesta mici
meleev puse pe frunqe de popupiu,
de nuc, de hren, cum se intample, §i
dupe ce se coo in cuptoriu, se scot,
se ung ince ferbinti cu unt sati cu
smantane, §i atunci se tot mAnanci..."
(N. Beleut, Arasluin, c. Ivenesci).
Cihac (II, 2) a indicat f6rte bine originea
slavice a cuvintului. Bohemesce
liwanec sail léwanec orbiculus
farinaceus fusus" (Jungmann). Negre0t
inse nu din bohema d'a-dreptul
vine romanul alivanca, ci din vre-o forme
provinciale polOnA s*ati rutene, de
unde rat imprumutat Moldovenii,
nu trebui iclentificat etimologicesce nici
cu adverbul aliv an t a, nici cu terminul
choreografic alivenc 1, despre
cari mai jos.
v. Ghismana.Pldcintd. Turta.
Aliva,nda s. alivanta, adv.; a la culbute,
en culbutant. A da, a cede, a
se duce alivanda = a cede in cap ; a
se da alivanda=a se da peste cap ; a
da pe cine-va alivanda --.-_ a ruina ; a
da alivanda= a cede din merirea sa,
a se ruina, a perde starea" (L. M.).
Cuvintul se aude mai ales in Moldova
0 peste Olt ; in Transilvania pare
a nu fi cunoscut.
I. Crenge, Amintiri (Cony. lit. 1881
p. 459) : Ion inse, impiedecat cu piciórele
in manicile conteplui, caluse
alivanta la pAmint..."
Alexandri, Iorgu dela Sadagura, act
I sc. I, :
Gangu : SA te pezesci, drage cucOne
Gahite, pentru ce la virsta 'Astra
cataroile sint fOrte §ugubete.
2/ Gahita : Cine ti-a spus d-tale cä am
cataroi ?..
Gangu : Precum icI fOrte bine...
ele de-o date, nitam nisam, te trantesc
alivanta plecinta'n grOpe..."
Acela0, Petra din case, sc. 9: eine
scie ? mani, poimani, pike alivanta 'n
gr 6pe
Acela0, Florin §i Florica, sc. 11 :
(se impedece in pOlele rochiel) Na I
ce era se, dati alivanta peste ca p..."
Acela0, Kera Nastasia : A (11 tare,
mane tare, poimane pe spinare, adica
alivanta. .."
In Oltenia :
Cand se restOrne o trasurA, atql
clicOnd : vöclut'ai cum boierul i cocOna
ati venit alivanta p este cap? Intro
copii, cand se incurce smell. : ti l'am
dat alivanta ! A venit smeul alivanta!"
(Chr. Cutana, Craiova).
Cihac (II, 2) crede ce alivanta culbute"
ar fi aceia0 vorbe cu aliva nc
a gateau" : l'acception de culbute
est deduite de la maniere de faire ces
petits gateaux, que l'on roule". Asociatiunea
lui alivanta cu plecint a
s'ar pere la prima vedere a justifica
acésta derivatiune ; in fond inse acea
asociatiune nu este alt ce-va decat tocmai
resultatul unei etimologie poporane.
Fate cu asemenarea materiale a
ambelor cuvinte, poporul ca i Cihac
§i-a inchipuit ca ele trebui se fie in-