ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

1081 AMIROS 1082
loru§i monumente , decat a consacra
pe cele ce aminticdi poporului neas6muita
gloria i dreptate a fericitului
Traian..."
v. 1.3. A-minte. Amintire.
Amintre, amintrele etc. v. Amintre.
Altmintre.
A-minitne, adv. ; a merveille, merveilleusement.
Din prepositionalul a §1
minun e. Sinonim cu adverbul m i
n unat , care insa e mai putin energic.
Dosoftein, Synaxar 1683, april. 23
(f. 96 a) : pusa stlapult in rand din
a-dirépta, unde scrila scriptura, carele
sta §i pana astUdzü a-minune de sä
pomenia§te. .."
v. A-mirarea.
Aralr (amirat, amirare), vb. ; admirer.
Budai-Delénu (Dick Mss. in Muz.
istor. din Bucuresci) : Amiru = mit
Bewunderung ansehen, bewundern ; amiratu---bewundert;amiratorIu
=
Bewunderer, bewundernd ; a mir a-
ci u n e=die Bewunderung". Negre§it,
romanul amir corespunde pe deplin latinului
admiro; dar cuvintul sa fie
Ore in adev6r poporan ?
v. A-mirarea- 1.Mir.Mirac.
A-mir?trea (c1'), adv.; a merveille, a
ne pas y croire. Din prepositiunea a §i
mir ar e, acest frumos adverb se aude
adesea la popor, mai ales in Moldova.
In Povestea lui Harap-alb" de I. Crenga,
(Cony. lit. 1877) el ne intimpina de
patru off :
p. 175 : mi-i d e a-mirarea de unde
al' sal 1'4 daca n'are flinta pe lume...";
p. 180 : Imp6ratu1 i fetele sale veciOnd
acesta, le-a fost d e a-mirarea...";
p. 181 : Multi imperati §i crai inadins
vin sa le vada, §.1 d e a-mirarea
de unde le am..." ;
p. 188 : Imperatului I-a fost d e amirarea,
vellend ca, ni§te golani au asemene
indrazn6la de vM cu neru§inare
sal cern, fata..."
v. Mirare.
Amiritre
AmirM
Amiraelime
Amiritthr
v. Amir.
Amirbs (amirosit , amirosire), vb. ;
sentir bon ou mauvais, flairer, avoir
de l'odeur. Din miros §i prepositionalul
a, amiros insemnOza a cunOsce
din miro s" (Costinescu).
Lex. Bud. : amiros cutare fldre --olfacio
; acOsta flóre amiro'se frumos =
pulchre olet ; amiros, dati din mine
miros = odorem edo."
Cantemir, Ist. Ieroglif. (Mss. in Acad.
Rom. p. 64) : Armasarul vazand ca
lupul, nu ca dintaiu vrajma§navalia§te,
ce ca starvul mort pamantului
1
I
pia §te, in taiu de departe pre nari foraiia,
apoi mai cu indrazniala de lup sa apropila,
de ciia dupa cum a tuturor
dobitoacelor obiëaiul baste cand vie un
starv mort afla a'l amirosi din coace
§i din cole a'l adulmaca incepu.
Deci armasarul, precum am zis, din
tOte partile amirosindul , i despre
part6 botului vini..."
v. Adulmee.
Ca netransitiv, amiros se unesce cu
substantivul dependinte prin prepositiunea
a (v. 18.A).
Alexandri, Florin i Florica, sc. 2 :
s'agiung de-o data cucOna, pMamarose,
; sa amiros tot a tamae i sa m6
hrenesc tot cu coliva..."
Dotha din Ard61
:
Lelea u mhgele multe
AmirOse-a florl märunte
De pe vale, dela munte;
sa,