ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

1067 AMIApI 1068
patru puncturi cardinale, av6nd de desupt
atat pe s u p t-amictclf de unde
s'a urcat, precum §i pe s u p tandqi,
la care se va pogori.
v. Cruce.
Pentru locutiunea adverbialk fraucesk
en plein midi = publiquement",
Romknul are: cliva am1achli m a r e".
Neculce, Letop. II p. 249 : o chiema
Anita, §i era tiitorea lui Dimitravovon,
(Cantacuzin), i o purta in vedélk
intre toatk boierimea , §i o tinea in
brate de o skruta, i o purta cu sklbi
de galbini i cu haine de Vimarand
§i cu §lic de sobol i cu multe odoare
impodobitk, i era tknärk §i frurnoasä
§i plink de suliman ca o fan, de rachieritk,
§i o trimetea cu careta domnes&
cu Silmeni §i cu Vornici i cu
Comi§i zioa amiazdzi mare pe ulitk
la feredeti ..."
Acela§i p. 252 : rail legat (pre un
Grec anume Mavrodin Paharnic) i rat
pus pe un cal, indkrat cu fata spre
coada calului, di'l didese coada in mkni
de o tinea in loc de lilt , §i'l ducea
prin mijlocul tkrgului la Copoil la primblare,
§V1 privia tot norodul zioa amictzeizi
mare..."
Cknd nu este insk ce-va fOrte neobicinuit,
atunci nu se mai adaogk m a r e,
precum tot la Neculce, p. 237 : le-at
thiat capetele a tustril zio a amiazdzi
la fantkna de'naintea portit .."
ckci o simpth Mare a cktor-va capete
era pe atunci ce-va cu mult mai intamplktor
decat o fétk de rachierita
in careta domnOsck sat un postelnic
dilkrind cu fata spre coda calului.
In loc de q I u a aMacla" astkcli
se 'lice mai mult : cliva na rn 1 a (I a=
i n-angacti-a.
Jipescu, Opincaru p. 68 : di te dal
(16 ripk singur la ortce daravelk , hiie
§i qiva'n arniecliea mare..."
Cantec poporan din Moldova :
Frundä verde clocotici,
Ce cati, Iancule, pre-aici?
Numai cu palmele Ole
picia 'n amepz cea mare...
(Oaranfil, Valea Prutului, I).
Insk compusul namiaqa trece deja
in substantiv.
v. 2.Amictcli.
2*Amiacili (artic. amiacla), subst. fern.,
s. amTh4i (artic. anaqu/), subst. masc.;
midi , le milieu du jour. Este adverbul
amiaqi A .midi" luat ca substantiv.
In vechile texturi se substantivOza,
&far nescurtatul amia i - i, introbuintkndu-se
articulat on nearticulat,
mai adesea cu prepositiunile i n, in tr u,
cat'. rL, spre etc. Désa constructiune
cu i n dete nascere fornael poporane
aglutinate namIacli sail namiecti orl ne-
?Med di nimieV; mai rar, prin aglutinare
cu d e , se aude demtacti sail demrecl
(Mon,
c. Oltenescl ; Tutova, c.
lepureni). In multe locuri se rostesce
anYacri linga amiacp, de unde apoi forma
mixtk, amnIal , nu rara mai ales
in Moldova i 'n Banat.
Mild pomul lasa umbra sa drept
la radacina , atunci se (lice ca e am el
Vur (C. Bungeténu, Mehedinti, c. Cosovet).
Dosoftelu, 1680, f 43 a :
scoate-va ca educet quasi
lumina direptat6
ta, i giudecata
lumen justitiam
tuarn , et judi-
ta ca amIadzddza
. . .
cium tuum tanquammeridie
in ..
de asemenea la Silvestru, 1651 : giudecarile
tale ca amiazdzia. . ." i la Coresi
, 1577 : judetul tku ca amiazazi
d e z dupä cum e §i'n Psaltirea
Scheiana circa 1550 (Mss. in Acad.
Rom.) : ca amiadzeidzi de dzi ..."
Corbea, Psaltire circa 1700 (Mss. in
Acad. Rorn.) ps. XXXVI :