ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

677 3'ALX 678
(C. Voiculescu, Teleorman, corn. Vii-
Vra).
v. Latru.
.Aläture. v. illaturi.
v. Laur.
AURA& v. Alautd.
Alavhstru, s. n.; vase d'albatre, vase
a parfums. Noul Testament din 1648,
Luc. VII, 37 :
aduse un a- xottiaaace
...
lavastru cu un- ti2dficeaTeov
soare...
v. Albastru.
faTov...
suffixe servant a former :
1°. des noms feminins instrumentaux;
2'. des sobriquets légendaires masculins
et feminins. In arnortéla", rincecléla",
agonisela" , sarbeclela" , obosela"
etc., dqi se rostesce adesea cu -ala,
totu§i este acelall sufix feminin abstract
-éla ca in aburela", barfela"
§i
Al
atatea altele, dupa curn observase
ferte bine Diez (Gramm. 3., II, 327).
El difera cu desavirVre prin origine
prin functiune de sufixul propriii is
-ald, adeca mai corect de cele doe
sufixuri -aid, din cari :
10. Unul serva a forma nurni femeiesci
instrumentale, ca: tesald Otrille",
tinja/a court-bouton du jong des
boeufs", succad rouet a bobinet", zabola
mors de bride", cercald filet a
poissons" etc., in can' tete este sufi-
xul slavic -a-lo saa -a-dlo : esalo sait
.oesacllo, zOalo sail zOadlo i a§a mal
incolo.
2°. Cel-l'alt formeza numi femeiesci
sail barbatesci pentru tipuri cornice
legendare, ca : tandola, paca1d, ciccad,
darvala, mataholti etc., inrudite cu ti-
purile legendare formate prin sufixul
-i 1 : zorila, murgild, surdila, negrila
altele, astfel ca filiatiunea ambelor
sufixuri va trebui studiata mai departe
la un loc.
Aci vom observa numai :
a) In latina, tipul comic: hirquitallus,
§i numile proprie : Messalla,
Hispallus, Camillus, Ursula, Taurilla,
Juvencilla etc.;
b) In inscriptiuni tracice, numile proprie
: Dizala, Diszatral, Attalus, Ko-
NA.ag, ladtaag, Zantiala, Movxarecibig,
Ardila etc. (Dumont, Monurn. figures,
1877 p. 66, 78-81).
V. -61d. ila. -uld.
3' 'AM
S. hMti (plur. ale s. hale), S.
f.; t. de Mythol. pop. : 10. mauvais genie
de la tempete, personnification de
la grele, orage; 2°. incube, cauchemar;
30. un etre vorace, insatiable. Nurnai
cu sensul al treilea se gasesce in Dictionarul
romano-latin Banaten circa
1670 (Mss. in Bibliot. Universitatil din
Buda-Pesta): Hald. Vorax. Prodigus".
Totui primele doe sensuri sint cele
fundamentale: aid =-- un fel de balaur
nimicind granele §i un incub, de unde
apoi se desvolta : pe de o parte, ald
= fiinO, nesaVesa, cu abstractul a
1 i m e; pe de alta, verbul denominativ
aluesc= turbur sat zapacesc, cn
derivatele alui t, aluela etc.
Vom incepe printr'o impartWre teranesca
din Oltenia :
Balaurii, cari aici se mai numesc
ale, sint crequti de popor a fi nisce
duhuri role ce se fac pe cer in timpul
ploiei, i ea unde se intalnesc doe ale
incep a se bate i clarima tot ce intimpina
in calea lor; astfel desitdacinOza
arbori, dad jos patule §i copri,
lead carale ce se OA la lucru §i le duc
departe. Se (lice ca alele se fac din