ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

547 AHTIEZ 548
Ahôtnie subst. et adj.; amateur,
friand. Cuvintul rusesc ohotnik (rostit
: ahotni k), introdus in Moldova
pe timpul ocupatiunilor, luand insa o
nuanta ironica.
I. Crenga, Amintiri din copilaria
(Cony. lit. XIV, 369) : DOmne, mai
femee ! DOmne, multa minte II mai
trebue, icea tata , vOTend'o aa de
ahotnica pentru mine..."
V. Pofta.
Aht (plur. ahte i ahturi,), s. n.; soupir
, gemissement, desir brülant et
non satisfait. Se rostesce cu h=gr. x.
Sinonim cu oftare §1 cu suspin,
dar insemnéza o durere morala mai
intima, prin care se identifica cu d o r.
Este un d o r insoVt de ah! ah! De
aceia el se p6te lua §i'n sens comic :
m'al anostit cu ahtele tale..."
Aht, dor infocat de ce-va care ne
lipsesce ; de ex. : biata mama a remas
cu mare aht la inima pentru perderea
unicului set niu" (L. M.).
0 doina moldovenesca :
0
Agumgd-te voe rea
Und' t1-0 fi calea mal grea I
Agiungd-te ahtul med.
Und' fi pdsul mai gred !
(Caranfll, Valea Prutului, 75).
doina muntenesca :
Pe d'asupra case) mele
Trecea stol de rindunele;
Nu e stol de rindunele,
Ci slut ahturile mele...
(G. D. Teodoroscu, Poes. pop. 305 )
Cantecelor melancolice, poporul le
(lice : de alOn, de jale, de aht..." (V.
Mircea, IaV, corn. Copal).
Alexandri , Barbu Lautarul : O f-
t è z A, Barbule ) striga cuconapl ;
§i et trageam ni§te ahturi de se stirniat
toti eanii mahalalei...."
Acela§i, Nobila cer§itOre, sc. 7 : Bet
lapte de capra rqie, caci ahturile mi-at
slabit peptul..."
A deriva pe aht din turcesce i pe
sinonimul set o f t din bulgaresce (Cihac),
este ca i cand ar pretinde cine-va
ca numai in Turcia canii fac hat" §i
numal in Bulgaria se aude rniat" la
pisici. Interjeetiunile ah! i of! aparin
omenliff intregi. Niel' din latina nu
le-ab
luat Romanii, ci le all fiind ca
sint Omeni. Cat se atinge de sufixul -t in
aht=ah!±t i 'n o f t=o f !H-t, el este
din punct in punct acelmi cu sufixul
-t in : vaet=vai (-1-t, adeca partici-
pialul -t adaos dupa analogia cuvintelor
ca: gemet, bOcet, strigat
etc., latinesce : gemi-tum, strepi-tum,
fle-turn, plane-turn, luc-tum §i altele.
In scurt, tulpina lui aht e antropologica,
forrnatiunea insa este latina.
v. 1. Ah! 2. Ah. Ahtiez. Oftare.
Suspin. -t.
Ahtike 1
V. Ahtiez.
Ahtiht f
Ahtibz (ahtiat, ahtiare), vb.; soupirer
après quelque chose, brtler de dOsir,
souffrir en désirant. Se rostesce cu
h = gr. x. Literalmente : a fi supus
ahtelo r. Se intrebuinteza numai ca
participit : ahtiat, §i ca infinitiv substantivat
: ahtiare, dar se 'Ate (lice
forte corect: et ahtiee sat el ahtiazd
dupa cutare lucru".
Ahtiat , care este lipsit de ce-va
§i '1 doresce cu foc." (L. M.).
Ahtiat, a fi ahtiat, lechzen, entbehren"
(Dr. Polysu).
De la Vrancea (B. Stefanescu), Sultanica
p. 21 : Mama Stanca, cu tot
ahtiatul de care era covirlita, mai zimbi
ea..."
Acela§i, p. 87 : ai sa'ti verli supu0
pe unii in desfatari, Tar pe aIii in
ahtierT..."
v. Aid.