ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

987 1-AMAR 988
manded pe u§a. afara plang6nd §i incep
a racni cat Ifni lua gura, strigand
megie§1 .."
Alexandri, Scara matei, sc. 12 : El,
apoi ce fac et. acum ? Ha ! .. Mari sa
fac §i eti ca. cucoun Magdian... Aman-
(lea la scara !.."
Acela§i, Iorgu dela Sadagura, act I
sc. 8 : Dos la fata, s'amandea la mo§
Niron !.."
Acelaoi,
Rusaliile, sc. 14 :
Yeverita, : Rusaliile se primbla nOptea
prin sat ; cum le-om zari, amandea
pe ele 1
Gheorghe : Dar dac'or da ele bust a
la noi ? ..."
Seulescu , Gramm. 1833 P. 170, aduce
ca sinonimi : amanda pe dins
ul, daV de tot, nu lasa, nu te da..."
Dupa ci. ainénu (Elem. turc. p. 55)
antandea este un participit persian
I agman de, trecut la noi prin Turci
insernnand literalmente predand", navalind"
; o etimologia f6rte corecta foneticesce
i pe care tot-o-data , sub
raportul semasiologic, o intaresce analogin
latinului raptim" din rapere",
ba §i romanesce graba" din slavicul
grabiti = piller".
v. Busta. lama lamandi. lunig.
1. Turc...
Amank (plur. amaneturi), s. n.; gage,
nantissement. Sinonim cu z al o g. Derivate
: amanetar crOancier hypothOcaire"
§i amanetez mettre en
gage, hypothOquer". Din turcul e m an
e t depOt" prin neo-grecul d ,u a -
v t gage" , dittavszEiHo enga-
ger" (Cihac).
Enachi Cogalnicenu, Letop. III p. 233:
ail chemat un Mirzac, ce avea musafir
intr'o casa la pOrta, zicandul :
am un amanet ca sa'ti dat, dar voiu
sa'tl pui capul §i anzanetul din mana
sa nu'i dal...."
§i
Beldiman, Tragod. v. 4019 :
SAracii ce-aveau prin casA, mergea panes amanet,
DAndu'l bani st'l imblândesca, sd'l véda, desmAniet...
Filimon, Ciocoii vechi p. 249 : ...lea
condica de amanetur i trece banii boierului
la partida platilor..."
Jipescu , Opincaru p. 108 : v6 §i
'mprumutam , dar puneti-ne amanet ,
zalog, or mo§iile , or sarea, or vini
tu. .."
De la Yrancea (B. Stefanescu), Sultanica
P. 113 : Ce-o sa, mai a m a -
net am la urma urmelor, daca perdem
§i'n asta-sera ?.."
V. Zttlog .
Amanetar 1
AmanetOz f
v. Amanet.
"Amax, -6, adj.; amer ; fig. triste,
pénible, afligeant, dur a supporter. In
sens figurat se apropie de amarni c.
In sens propriti, distinge gustul neplacut
al unor substage, mai ales al
unor plante prin cari Ii §i definesce poporul.
Aa e amar pelinu 1.
Doina muntenOsca :
M6 muncese de vine-un an
La pOrtA, la Leurden
SA fac pelinul zahar,
Dar pelinu'l tot amar...
(G. D. Teodoreseu, Poes, pop. 285).
Din Bucovina :
Dar p elinu'l tot amar
Si. dusmanul tot du§manl..
(Malian, II, 27)
Moxa, 1620, p. 382 : beu pahart
amarti §i
Pe linga amar ca pelinul", se clice:
7)amar ca fiere a", ceia ce se ro-
stesce in unele locuri : amar c a o e-
r e a" (I. Gheorghiti, Ia§1, c. CarjOia),
in altele : amar ea cere a" (G. Balta,
Nén4, c. Bistricióra).