ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

69 ABAT '70
tiune i 'n parte chiar prin origine, de-
§i in unele casuri e a-nevoe al' desparti
pe unul de altul, confundandu-se
in grain din causa identitatii materiale.
Vocabularul romano-latin sods in Banat
circa 1670 (Col. 1. Tr. 1883 P. 421)
ne da :
1°. Abat. Diverto. [carter].
2°. Abat. Festino. [Hater].
Trebui sa mai adaugam pe :
3°. Abat. Deverto. (S'arreter en passan
t].
40 . Abate. Incidit. [Vient dans l'esprit].
Din aceste patru numere, cel de 'ntaia
singur deriva cu certitudine din
latinul rustic battuo prin prepositiunea
a b; apoi No. 2 i No. 4 vin din ace-
Ial
battuo, dar prin preposithmea a d ;
in fine, No. 3 pare a ti resultatul compromisului
intro a d i a b, fara a
apartine cutaruia sad cutaruia pe deplin.
Sub raportul etimologic , cei patru
verbi se reduc dark la trei , cari urméza
a fi studiati in deosebi.
I. 'Abat = &after, devier.
1°. Ca activ, §i mai ales ca neutru :
.... a abate un rid din albia sa ; a abate
un car din drum ; de aci in inteles
moral : a abate un om din calea
binelui §i a adeverului ; cu elipsa obiectului
real : abatep din drum , c nol
nu abatem" (L. M).
Beldiman, Tragodia v. 3735 :
Taina vread sã so p67.6sc, si numai voi sit
o scit1.
Interesul e al vostru, se cuvine del
paziti;
Grec do-acuma la Domnie nu yeti mai ave
nici cum,
Dar s'a vO ptzii credinta, sä n'o abateri din
drum....
Intr'un basm din Transilvania : a
doua i, mergend 6rd§i cu vitele la
pascut, abdtu din drum §i dete 6r4i
pe la copaciul cu pricina, §i 61-41 se
culca la tulpina lui, i 61-61l visa ace-
vis...."
lai
(Ispir., Legende, 231).
2°. Ca reflexiv :
.... nu ne vom abate nici o data
dela datoria nOstra; nu te abate dela
adever v'ati abatut din calea bine-
. .." (L. M.)
. . . abatu-mg din cale = de via deflecto
; abatu-m6 dela bunatate = a bono
deflecto; abatu-me dela red = declino
a malo ; abatu-me intr'o parte secodo"
(Bobb, Dict. I, 2).
N. Muste, Chron. P. 52 : ...Domn sä
fie neschimbat, §i dupa viata lui sa fie
feciorii lui neschimbati , de nu se vor
abate din obiceile ce sant tocmite
Dosofteiu, 1680, ps. 33 : abate-te
dela rau §i f binele", unde in Vulgata
d eclina a malo et fac bonum".
Acela§1 pasagiu la Coresi, 1577 : f e
r 6 § t e-te de ran i fa bine"; la Silvestru,
1651 : i nt oar ce-te despre
rau i
fa bine"; Tar la Arsenie dela
Bisericani, din sec. XVII (Mss. Sturdzan
in-4 in Acad. Born.) se traduce in trei
feluri : p 16 c - te de ran", I a s a -te
de rau", p ar sia§t e-te de rau".
Biblia erban-vocla,, 1688, ps. 118 :
blästamati cela ce s abat de catra
poruncile tale", unde in Vulgata : maledicti
qui de clinant a mandatis
tuis". Tot ap la Dosofteiu , 1680 :
blastarnati's caril sa abat dela poruncile
tale". La Coresi, 1577 : blastematii
ce lepa dar a- se de lege ta".
La Silvestru, 1651 : blästamaVs carii
sa, departa de porancile tale."
Vechile texturi intrebuinteza dara ca
sinonimi la reflexivul mb abat pe : me
feresc, me intorc, me plec, me las, me
parasesc, me leped, me departez, pe
linga earl s'ar mai pute adaoga archaicul
: me delung , tOte exprimOnd
sensul latinuhil de clin o.
3*