ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

49 A- 50
Car certes s'il n'est autre vie,
Entre ame a homme et ame a truie
N'a doncques point de difference...
(Godefroy, Diet d. Pane L franc. I, 3)
Aceste versuri s'ar puté traduce in
romanésca din secolul XVII cam ap,:
s6, arnu nu este alth viiata , in-
7)
tre suflet a om i suflet a scrOth nu
este dará nice o deosebire."
Ori-cum, in romana ca i 'n limbile
surori, chiar dupa vechile. texturi, a
pentru d e nu e des.
In graiul actual: relatiunea atributiva
a until' substantiv cu alt substantiv
se exprima cu prepositiunea a singura
fOrte rar, §i. anume cand substantivul
atribut este preces de o vorba ce
exprima num'er sail cantitate, cum :
vitele a patru sate, averea a eine)" familie,
spusa a cati-va betrani, domn
a multe turme de oi, domn a ten, -Ora
romanesca". (L. M.)
In graiul vechin, sfera lui a la genitiv
nedeterminat nu e tocmai atat
de restrinsa ca astacF, dar totqf e
destul de mica.
Pravila Moldov. 1646, f. 82 : de sa
va afla in mijloculit a barbatil i a
famee, ce sa dzice intre casari, cum sa
fie vre o vrajba ca aceia de moarte..."
Moxa, 1620, p. 397 : eine va vre
sA se adevereze a mare credinta ce ave:
besereca pre frumoasa zidi lu sveti
Gheorghie, i alto multe facia cu calda
inima catra Dumnezeu bunatati..."
In urmätorul pasagiu din Chronica lui
Nicolae Costin, p. 94, a figureza de'ntaiu
de trel ori la dativ nedeterminat,
apoi de doe ori la genitiv :
... pentru hotarele tirgurilor domne§ti,
dela o vreme se deprinsese Domnii
cei mai de curand a da : §i a boieri
(= a nobles) 0 altora, aa cat n'at
ramas loc deosebit pentru hrana 0 agonisita
pe dinsul tirgurilor. Manzi-
t'aS locuri i Domnii cei vechi a boieri
(----- a nobles), a slujitori (= a soldats),
pentru slujba §i credinta spre stäpani,
er a. nu ap aproape de ora§e cat sa
n'aiba tirgurile deosebit hotarele sale
nesupuse zeciuelilor a boieri (=de nobles)
0 a calugari (=-- de moines)..."
Chiar insa in ultimele doe casuri,
nol nu sintem pe deplin siguri, daca
n'ar fi cum-va i aci nesce dativi, adeca
: a boieri i a alugCri =1 a boieri
§i 1 a calugeri.
Pe cat de rar este genitivalul a, pe
atata de ades ne intimpina in vechile
texturi a la dativul nedeterminat, dei
tocmai acesta in limba actuala e apr6pe
fara exemplu.
Mss. 1574 din British Museum (Col. 1.
Tr. 1882 p. 243) : candt1 cinci paini
sfaramii a cinci mie, cAte copre urnplutil
de farame de luatil?.. darn, canda
apte a patru mie, ate copre inpluth
?.." In Biblia dela 1688 este : la
cele 5000" i la cell 4000".
Dosofteiu, 1680, ps. 21: vor vesti
direptate lui a popor ce s va naste...",
unde in Vulgata: p op ulo qui nascetur..."
Coresi, 1577, ps. 97 : vine sa judece
pamantului, sa judece a toata lume
in dereptate i oamenilorii in dereptie..."
Ibid. ps. 80 : sa nu fie tie Dumnezeu
nou, nece sa te inchini a Dumnezeu
striina..."
Pravila Moldov. 1646, f. 1 : cade-sa
a tot plugariul sa .§ are 0 sa,' lucrédze
pamantult..."
Ibid. f. 10 : candil va taia nal omil
niscare lemnii in padure, sau va dararna
a niscare dobitoace i va cadia
asupra vre unui dobitocil §i. '1 va omora..."
Ibid. f. 109 : cela ce va face sila a
muiare vaduo, sa va certa cu bani dupa
destonicila acelui obraz..."
§i
mai jos :