ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

1093 AMNAR 1094
Balada Rusalin" :
Rusalin ce mi's1 fAcea?
BagA mana 'n busunariu,
ScOte micutel amnariu,
Baga ma'am pe -Lurk,
Scóte cutit de casap,
Si. se pune-a'l ascuti
(Pateganu, Poes pop 25)
Cutit de casap" este acela pe care
Italienil 11 numesc m an n aj a, la Sicilieni
mann a r a (Traina), adeca m a-
n ariu , fiind cd mdcelarul II Ora
tot-d'a-una cu sine, avendu'l purure la
mand, dupd cum teranul roman nu
se desparte de amnar. .
Ceia ce 01.0, ciobanii la brad, sint :
cutit, finer, anznanu, ëscd §i cremene"
(A. Iliescu, Dimbovita, c. Sardanu).
Acéstd enumeratiune ne aduce aminte
dintr'un text medio-latin : accipiens
de domo rn a nn aria m, asciam
et cutellum, ascendit in montem ubi
cedrina ligna caedebat" (Du Cange), unde
mann ari a nu póte fi topor, dar nici
cutit, cci ambele se mentionézd ath,tuff,
ci numai dOrd amnar.
Dupd expresiunea Rornanului, culmea
särdciel este atunci cand remane
cine-va chiar Mrd amnar. .
0 doind din Bucovina:
SA nu mai ajunga Mille
SA bee 'n criunA cu minel
CA 's fecior de gospodarlu,
Tam remas far'de anznariu ;
si's fecIor de gasda bunk
*'am remas cu bota 'n mAnA...
(Aurora roman5., 1881 p 16)
In adever, servind in acela§i timp a
scdpera foc i a ascuti arma, amnariul
este pentru teran unélta cea mai folositOre,
mai ad m an u m, mai trebuinciOsa
§i mai purtdréta, tot-o-data, mai
ameinar.
v. A-mdnet.
II°. Amdnar sad amnar la tesut.
Termenul e forte respandit la toti
Romanii din Dacia lui Traian. Nu scim
dacd nu cum-va II va fi avend §i dialectul
macedo-roman sub forma de m a-
nare.
Intre unelte de tesut, ca pdrti ale
resb oiul ui , una se chiama amnar"
(A. Copuzén, Iabomia, c. Copuzu; R.
Simu, Transilv., c. Orlat; A. Bunea,
Fagara, c. Vaidarecea; T. Cri§ianu, c.
Cugieru, etc).
La resboiu, am narl'u se qice acea
parte cu care se intinde panza" (P. Popescu,
Buzet, c. Chiojdu-Basca).
12Amnarul dela r esboiu se mai numesce
cate o data §i in t in t or. E
lung dela una pind la doe palme. Prin
el se fixoza intinderea natre 1, adeca
a spatiului dintre cele doe sulu ri.
Sp et ez a servd de ajutor amnarului..."
(C. Negoescu, Rimnic-Sarat, c. Bogza).
Amnarul dela resboiu stä in tot
timpul tesutului in una din cele patru
gauri a sulului de 'nainte, in partea
dreptd spre acela care tese. Prin ajutorul
amnarului se tine intinsa partea
teseturei dela sulul de dinapoi pind
la eel de dinainte. Dacd partea tesutd
s'a pré lungit, atunci o stringem pe
sulul do dinainte, invirtind sulul cu
amnarul. Are forma unui diapazon sail
camerton, dar cu cele doe extremitqi
de sus unite. E de lemn..." (S. Mironescu,
Némt, c. Dobren1).
In Dolj , amnarul dela resb 01 u se
chiamd int or c 6-tor ul, fiind-cd prin
invirtirea lui se tine panza intinsa,"
(N. Guran, Craiova).
v. 2.Resbortc.
In dialectul sicilian se chiamd manur
o parte a resb oiulu I prin care
el se intinde sail se stringe : m anuzz
a, regoli che servono ad allargare
e stringere ii telajo" (Traian), fiind
cd facultatea de a stringe §i a intinde
apartine mai in specie m an e I. Tot dela
mand i din aceia§i causd o parte a
35.