ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

615 AJUNATOR 616
In mai tote colindele, M o § Ajun
este nedespartit de Cr A ciu n, care
§i el se qice moe. Strinsa legatura
intre ambii termini a impresionat deja
pe Schuchardt, care, printr'o fOrte ingeniOsa
combinqiune, vede in C r a-
Ginn pe Christi-jejunium",
adeca un Crist-ajun", sustinOnd cu
drept cuvint ca Slavil Fat imprumutat
dela Romani, Or nu vice-versa (Litteraturblatt
f. germ. u. roman. Philol.
1886 No. 3). Credem i nol ca ajunul a
exercitat o inriurire asupra forrnei
cr ciun, insa de o alta natura, mai
putin violenta. Romanul Cr a ciun
este latinul vulgar cr as tin u m (nu
crastinum" ca in latinitatea clasica),
care cu acela§i sens a figurat Ore-cand
in terminologia crqtina din Occident,
buna-Ora : C rast in de la NativitO de
Nostre Seigneur" sail: in Crastino
Matthiae apostoli" (Du Cange, v. Crastinum).
Literalrnente, Craclun=
cr as tin u m insemneza lendemain "
in opositiune cu ajun veille". Sub influinta
lui ajun, s'a modelat finalul
in Craciun i atata tot, cad initialul
c r a- este latinul eras (= span. cras
=vechiu ital. crai) maine, a-douali".
v. Crlielun.
III°. Particularitati fonetice.
In dialectul istriano-rothan se (lice
jun, dupa cum se aude acolo j u t
pentru ajut (Miklosich, I. Maiorescu).
Printeun eufonic d ca in dalb=alb",
in poesia nOstra poporana se aude
forma dajun:
Dasta sOra 'I se'ra mare
Hal Ler ol dal Ler oI DOmne !
SOra mare-a lul Dajun,
Maine diva lul Craclun,
Cand s'a nascut Domnul bun...
(G. D. Teodorescu, Foes. pop. 26)
In unele districte, copiii cand yin a
ura in ajunul Craciunului, in loc de
buna diminOta la mol-Ajun" striga:
,,NOa luj! NOt a lu j!" (S. Negoescu,
Rimnic-sarat, corn. Bogza), unde
numai -j sari -uj represinta pe ajun.
v. ' 2'Ajun. Ajunare. 2.Ajunat.
Ajuna.re (plur. ajundri), s. f. ; l'infinitif
d'ajun employe comme substantif
: jefine, abstinence, privation. Sinonim
cu p o s t. In vechile textul circulOza
in concurenta cu ajun §i cu
ajunat.
Coresi, 1577, ps. CVIII:
. . . ca umbra
canda trOce luaiu-ma,cutremuraiu-ma
ca nuialele
, genuchele
mOle nu putura
de ajunare...
v. 3.Ajun. 2.Ajunat.
....sicut umbra
cum declinat ablatus
sum, genua
mea infirmata
sunt a j ejunio...
l'Ajunat s. agIunat. v. '.Ajun.
'Ajunibt S. agiunat ; part. passé
d'ajun pris comme substantif:
ne, maigre, -abstinence. Sinonirn cu
p o s t. Ne intimpina numai in vechile
texturi.
Coresi, 1577, ps. XVIII:
coperii cu
ajunatutti sufleturn
mieu...
dar in ps. XXXIV :
...§i pleca cu ajunt
sufletulii
mieu...
...et incurvavi
in jejunio animain
meam...
...et humiliabam
in jejunio animam
meam...
In Psaltirea Scheiana circa 1550 (Mss.
in Acad. Rom.), in ambele pasage a-
junat, dar cu t
i cu r=n:
pleca cu agYuratul sufletul mieu...;
coperii cu aOuratul...
1)
v. 3. Ajun.
.Ajuntitbr s. agluntithr, -Ore; subst. et