ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

51 AA 52
Ori-cine va face sila a fenara micpard,
inca sa nu fie de 12 ai, sa va
certa mai rau de cAndil are fi fost fata
mare de vrasta..."
Moxa, 1620, p. 357: acesta (Augustt)
de 'ntaiu candiA §edia , a multi facia
cazne réle..."
Ibid. p. 379 : elu (Leu) se ngadui,
pulul aspideei nepotiloril napraceei,
cherna pre Ghermanii patriarhul de vru
sal
inpreunéze a rau sfatul lort, Iarâ
parintele nu-i déde nice a grai, ce'l
foarte infrunta..."
Ibid. p. 393 : crama §i sfatulti dedése
a ne§te ticii i nebuni de '1
tine..."
Varlam, 1643, I, 332 : sa ruga de
dzicia sa tremita pre Lazarti in casa
parintilora sai sa marturisasca a cinci
frati ce are, sa nu vie i ei intr'acel
locti..."
Ibid. I, 64 : nice frate a frate va
folosi, nice parinte a fecior, nice bogatil
a saract..."
Ibid. I, 347 : omii a om nu putu
folosi, nice putu izbrivi, nice légia nice
prorocii nu putura vendeca ranele rodului
omenescii..."
Ibid. II, 14 : Indurate Doamne, .dzi
a ingeril blanda sa ia cu pace sufletulti
mieu..."
Viata Sf. Dimitrie, Mss. sec. XVII
(Cod. Miscellan. in-4 al Biser. Sf. Nicolae
din Brapv) p. 93 : la mai mare
cinste sa se spodobasca dela insu01
inpäratul 0 a mai mare deregtorie
cn maxi daruri i avutie sa fie daruit,
sotil inparatescu sa se chéme, decan
a luti munci sa fie dat i spre
amara moarte..."
Miron Vv. Movila 1628 (A. I. R. I,
1, 175) : imbla dipgubinarii in toata
vreme de facu nn,palti a Mmei 0 a
fete de oameni buni 0 a sarace..."
Noul Testament 1648, Apostol V, 4 :
ecice ai push acestil lucru in inima
ta, n'ai mintitti a oameni, ce lui Dumnezau..."
Ibid., Mat. XXVII, 53 : intrara in
ormult svantii §i sa aratara a multi..."
In vechile texturi din tote provinciele
daco-romane sint sute de exemple
de o asemenea intrebuintare a lui a,
prin a cärui prepunere capna functiunea
de dativ numele nearticulat ce 'I
urmOza, une-ori intr'un mod fOrte elegant,
buna-Orn, la Varlam 1643, II f.
75 : putemii cunoalte 0, a mare Dumnedzau
s. inchina acesta...", unde dativul
nedeterminat cu a este fara clOra
gi
pâte mai nemerit decum ar fi : unui
mare Du mnecleii se inchina".
Literatura romana modernil, mai cu
sOma cea poetica, ar pute sa rechieme
la viata pe dativul nearticulat cu a,
care pare a fr disparut din graiu. Genitivul
insa nearticulat cu a e cam de prisos,
de óra-ce, afara de cele cate-va casuri
ap, qicOnd stereotipe , el se construesce
mai bine cu prepositiunea d e.
v. Ad.De.
15.A; prefixe d'un emploi trés fr.&
quent et de provenance très-variOe. In
prepositiunea propria clisa, a vine din
a d ; in ainte, din a b ; in acest, din
ecce; in aridic este o vocala excrescinte,
etc. Sub raportul prepositionalului
a, numai &Ira Italienii pot rivalisa
In bogatia cu Romanii. v. Bianco
Bianchi, Storia della preposizione a e
de' suoi composti nella lingua italiana
(Firenze, 1877), 452 pagine !
v. 1.A.Ab.-1.Ac.-1.Ad.Ade...
'Alt, X, ; voyelle longue, servant
comme moyen de compensation phonetique
et ayant une portée symbolique.
Originea §i natura lui aa saü Tt
in limba romana trebui urmarita in
deosebi in vechile texturi pe de o parte
gi'n
graiul via pe de alta.