ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

519 AiCE 650
Ahu. ! v. Au!
Aloe s. ale, adv.; ici, en ce lieu, en
cet endroit. Dub let etirnologic cu ve-
chiul aci ce (= lat. ecc'hicce), care a
desOrut din lirnba, §i sinonim cu a ci
(=lat. ecc'hic), cu a ci 1 e a §i cu acolea
(= lat. eccu'illic), aice sag aid nu difera,
intru nemic prin sens de cel de
'ntaiu, dar se deosebesce de cele-l'alte
trei.
Pe cand a c i functioneza adesea ca
adverb de timp, de ex. : il vecli ca
a c i 'I WO, gura §i a c i anautesce",
aice e tot-d'a-una adverb de loc. E necorect
la Costachi Negruzzi, ScrisOrea
XIX : de aice incepe un ir de Domni
rel..." unde ar trebui : de a c i incepe",
de vrerne ce e vorba de o epoca,
er nu de o localitate. E corect insa la
Beldiman, Tragodia v. 21 :
Aice am trebuinta pe Iraclit s aduc
Starea Moldovel sa. plangA,, sail sA, pulu sA,
scrie Jung,
Dar incatu'i prin putintd, me vein nevoi
§i eü
Osinda Orli a scrie, orl-cdt imi va fi de
unde aice corespunde anume locului
pina la care ajunsese poetul. Numal
intru cat a c i functionéza ca adverb
de loc, el se pOte confunda cu aice,
care insa exprima, in ofi-ce cas, o indicatiune
locala mai precisa,. Cand teranul
din Mehedinti" intraa, : vi's a c i?"
ér altul II respunde ni's aid," (Preut
R. Popescu, corn. tsverna), aid fata
cu aci e mai positiv, caci afirma.
Ca adverb de Ice, aice este intermediar
intre ac olea §i a cile a, dintre
cari primul arata ce-va mai departat,
iar at doilea insemnéza o apropiare
immediata, adeca cate.trele se inlantuesc
intr'o gradqiune, buna-óra alergand
sa me' ajunga, 6ta'l a c ole a, ötal
aice, 6ta'l a c il ea in capul meg."
In balada poporana Miorita", cand
ciobanul ice oitelor :
Ca O., me ingrOpe
Aice pe-apr6pe
In strunga de ol,
SA, fin tot en 401. . .
el nu intelege a c o le a, caci ar fi o
apropiare ne1murit i chiar vecina
cu departarea ; dar nu vrea nici pe
a ci le a, care ar fi insql locul uncle
se vorbesce ; ci indica anume un punct
mijlocit intre ambele : strunga de oi".
Individualitatea lui aice apare mai
cu sena neted in unire cu prepositiunile
d e, p e, p In a. Cand qicem : de
aice, pe aice, pina aice", avem in vedere
un spatig bine determinat in &-
rub nostru, cu nol-Insine drept centru;
cand Vera: de a c o lea, pe a cole a,
pina acole a", avem in vedere o apropiare
lipsita. de un punct central ; cand
qicem : de a cile a, pe acilea, pina
acile a", avem in vedere chiar centrul
in care ne aflana.
Acela§1 semnificatiune cu aice sag
aid are forma scurta i c e sag i c
( = latinul hicce), cu emfasa i c e a, §i
forma cea lunga emfatica ai cIa sat
ai c ea (= aice + a), astfel e 'n balada
de mai sus s'ar fi putut (lice de
o potriva bine : a i c e pe aprópe"
ori : a icea pe-aprOpe", frd nici o
deosebire 1ogici. A§a in Alexandria lui
popa Ion din San-Petru, text transilvan
din 1620 (Mss Acad. Rom.), pe aceia§i
fOia citim : ... §i scose-i de i c e pre
Adam §i pre Evva i cu fi6ori lui, si
sa aflard 14,000 de orneni, i e§it'au
de i c e la lume la tara vostra..."; mai
jos : ... vinit'au aicia intaiu 'au
Manta aicia 500 de ani, §i aice au
facutil pre Caiing §i pre Avelg..." ;
mai jos : ... deca murim noi, mergemil
intealtg loc i mai bunt de
i c a..."
Doina. din Transilvania :
18*