ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

751 ALBINAREL 752
nicit tot-d'a-una mai mult dent noi cu
crescerea albinelor (Hehn, Kulturpf1.2.,
516). E interesanta in acesta privinta
legenda poporana despre descalecarea
Moldova, povestita de Evstratie Logoretul,
Letop. I, Apend. 5 : [Mara-
mura§änii], mirosindu-le film de foc
fiind locul despre apa, cu padure marunta,
s'ati pogorit pre mirodeniea fumului
unde este acum manastirea Etcanii
; acolo pre acela§ loc aü gasit o
prisaca cu stupi §i un moveg
baträn prisacariu, de semintie all
fost R u s i Pail chiemat Iatco ; intro-
bandu'l acei feciori de Domni, ce fel
de omu'i i den ce taral, el ail spus
ea este din tara le §e s c ..."
Do6 judete, Vasluiu in Moldova §i
Mehedinti in Muntenia, privindu-se cu
drept sail cu nedrept ca cele mai bogate
in stupl, WO. imaginea aibine
in chiar marca districtuala ; dar nu numai
ele, ci Romania intréga avusese
alta data un nume european sub raportul
albinaritulu I. Cel mai bun
cunoscötor al terilor nOstre din seco-
lul trecut Ones
: Una delle piü pre-
gevoli e ricche produzioni delle due
Provincie sono le Api, perch6 la cera
che danno è senza dubbio la piil bella
e ricercata di tutta l'Europa " (Raicevich,
Osservazioni 1788, p. 87).
v. Wra.Miere.
Din albina se formka cinci deminutivi.
Ieromonah Macarie, 1778, Dictionar
slavo-roman (Mss. in Bibl. Centrala
din Buc., v. [New) albinuta or
albinita, albinica, albinioar
a ...", afara de earl mai este al b in
e a, ca intr'o rugaciune poporana de
mai sus. Augmentativ nu exista, ci
numai colectivul a lbine t, eine Menge
Bienen, lauter Bienen" (Budai-Delenu,
Diet. Mss. in Muz. istor. din Bucur.),
o multime de albine", cAruia corespunde
albini§ ein Ort voll Bie-
,
5i
nen" (ibid.), loc phn de albine". Cel
ce traesce din crescerea albinelor este
albinar, 6r inski indeletnicirea albinaria
(Budai-Delénu), sail mai bine
albinarit (Pontbriant).
Mai multe localitati in Romania se
chiama Albina: un munte in Arge§,
un sat in Tutova, vr'o trei insule in
Dunare (Frunciescu, Diet. top. 4). Satul
Albin esci in Argq presupune un
nume personal Albind. Numele catunului
Albinarii in Buzet ne spune
dl locuitorii lul vor fi fost dedati Orecand
cu crescerea albinelor.
v. Albinarel.
A1bina,r61 (plur. albinarei), S. m. ;
t. de Zool. : Merops apiaster, guépier.
In Moldova i Muntenia, numele mai
cunoscut al acestei paserele este P r
Ore saii Prigora.
S. F. Marian, Omit. I, 61 : Albinarelul
e una dintre pasarelele cele mai
frumóse de prin terile locuite de Romani;
el intrunesce pe penele sale mai
tOte colorile, precum albe, rqii, galbene,
albastre, castanii, negre §i verql.
Nutretul de frunte al albinarelului sint
tot felul de musce, apoi strechii, 10custe,
bondari, carabu§i i gargauni,
insa mai ales albino i tot felul de
vespi, de unde se vede ca-i yin la poporul
roman §i numirile de albincirel,
vespar §i vesparita. Ba! Romanil
din unele sate ale Bucovina,
precum buna-óra din Fratautil-vechl §i
din Crasna, mi-aU spus cä albinarelul
mananca cu mare placere i furnici.
De-aid apoi rat numit locuitorii acestor
sate i furnicariu. Albindrelul
se afla mai pretutindene in Europa.
El i§i face cuibul de comun prin bort):
adanci din termuril apelor. Umblä in
cete i striga, mai cu sama inain tea
unel ploi, fOrte tare. De-aicea vine apoi
credinta Romanilor, atat a celor din