ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

729 4ALBET X 730
Poporul atribue albqa reutatii Telelor
numite Vint Ose" §i Frurnóse":
L'o tilnit VintOsele
cu FrumOsele,
Din fata l'o tilnit,
De pAmint l'o trantit,
Gros-negru l'o Mout,
Cu terna l'o acoperit,
Albete 'n ochi I-0 brtgat...
(Marian, Descántece, p. 1)
Contra Ielelor se invOca ginele cele
bune surori ale SOrelur :
saü:
sail :
Curatiti albata alba,
Albata ndgrd,
Alba;a rosA,
Albata de 99 de feliuri,
Albata de 99 de chipuri...
Albatei ghimpOsa,
Albatei 1Acr6mOsa,
Albatei cu mirari,
Albayi cu scapardri...
(Ibid. 4, 14).
Albeta prin pot*
Albeta prin rihna,
Albeta prin strigorc,
Albeta prin diochl...
(13álténu, Lum'na 188; p. 5;9;
Descantecul are puterea de a face :
SA nu remfie cabotkei
Niel ceta,
Niel pohodla
Cat un fir de mac uscat
In patra despicat...
(Marian, Desc. p 12)
Daca insn nu se desennta cate de
non off in noö qile, atundi dupa
expresiunea poporului Map éra§1
se arun c pe ochi.".
Afarn, de descanteee, medicina poporana
mai cunósce o multime de alte
inijlOce, unele forte Cluclate.
Flórea Copilul , Insemnare pentru
cate doftorii, 1788 (Mss. in Arch. Stat.,
p. 7-8):
Pentru albept, burete de soc sa'l
usuce bine, apol sa'l piseze §.1 salt
cdrna pn dosul sitei de 9 orl §i sa'l
sufle in ochiu miercuré §i vinerO diminOta
;
Pentru albep de multa vreme, sa
caute furnicI de cele mari de copaC" §i
sa le ia oaole i sa le bage intr'o sticla
de 50 de dramuri §i sa le umple §.1
si o astupe bine la pit. §i sa o bag()
intr'o pita mare cruda i sa o bage in
cuptor sn. sa coma, bine, §i scotand
pita sä desfaca §i s Ia sticla, §i ce
va ramané in stela sa lase sa sa. racdsca,
§i apoi sa pice in ochiu cate o
picatura diminéta §i sdra pana II va
trece, macar sa fie veche de 66 ani ;
Pentru albep sa la yin albu de o
para §i sa caute o crildare sau tinjire
nom nespoita §i sa pue yin inteansa,
apoi s aza 60 zile, §i sa pice séra
gi dimineta o picatura..."
Albep negra = goutte sereine ,
amaurose; a taia albe:ta ochIului --abattre
la cataracte" (Pontbriant).
v. '.Alb. 4* AIWA Albugine.
4.A13616, (plur. Mete), s. f.; t. vetOrin.
: dragon, eataracte des animaux
domestiques. 0 bola a vitelor cornute
§i a eailor, analóga cu alb 6ta la om.
Boil §i vacile, cari capeta la vreun
ochiu albep, se vindeca prin aceia
en pun in ochlul cu albeld mit próspet
arnestecat cu sare ordinarn sat cu
ochlu de sare (kristallisirtes Steinsalz)
§i frOca apol ochiul, sail i numal prin
aceIa c. stupesc in ochiu §i apol II
freca" (Familia 1878 p. 496).
FlOrea Copilul, 1788 (Mss. in Arch.
Stat. p. 20): Pentru albeld de vite
laste foarte bun coaja de stridie de
Mare, sa piseze foarte bine §i sa o
cerna §i sn-I sufle in ochiu miercure
§i vinerO, ea trece. Pentru albelet la
cal sa caute lemn cle mestOcan §i sad
gauresca cu sfredelul , i sä umple