ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

85 ABTELU$A. 86
qice ir v e s"; a lucra abla far
v e s " (Carisch).
La nol forma organica abi= lat. advix
ad pastrat'o pina astaqi Mehedintenii
(cfr. Burla, Stud. filol. 87). Din
abi prin diftongirea vocalei scurte tonice
s'a facut abia, intocmai ca din a i
= lat. sica Oa; de aci apol o forma,
scaquta ab)e paralela lui a §6, in ambele
casuri prin acomodatiune intre i §i a;
in fine, monosilaba diftongita, finala -ia
s'a desvoltat mai departe in disilabicul
-iia : abifa
v.5A.
A§a. IL
Sub raportul consonantic, abid a trecut
dupa localitati in : aghid sat aghie,
abghie i chiar abge.
In Transilvania :
La noi se (lice : el vorghi ghine; ea
inalghi panza; aghie am sosit de a
munte ; bunghi, porunghi..." (Inv6tatoril
Floca, Radu i Dobre, Sibiiu, corn.
Sina).
In Muntenia :
... bati-l'ar mama lu Dumnaleil de
Grecu draculu)! de gras ce'i, aghia se
carnie§te " (T. Theodorescu , Ialomita,
corn. Lup§énu).
Aprópe in tin, Moldova se Tce aghle
, in unele locuri abghie prin fusiunea
ambelor forme able + aghie
(cfr. Cuv. d. batr. II, 218-19), §i apoi
de aci prin asibilare abge, de ex. in comunele
aru-Dornei §i Broscenii din
districtul Sucéva, unde se rostesce :
bgini = bine, corbgi=- corbii, albgina
albina, abge= able...
Tot ma vorbesc i Ardelenii in regiunea
Nasaudului : In doo saptamani
de-abge" m'am facut sanatos; Mniculai
de-abge mere de slab; eila cea niegra
abge o scapat din apa..." (A. Pop, Transilv.,
Valea Some§ului, comuna Sangiorgiu).
Din prototipul abi, conservat in Me-
hedintl, s'a format la Romani nu numai
prin diftongire abiet a peine", dar toto-data
i abia a peu près , presque"
prin acatarea emfaticului a (v. 5A). Ter
menul se intrebuintéza pina astali in
Banat , alaturi cu abid i cara a se
confunda cu acesta , dei ambele cuvinte
se asernana atat de mult, fie
prin son, fie prin sens. Accentul e totd'a-una
pe 1, i finalul a remane invariabil
, ca i 'n deminutivul abiva, cu
sufixul -up adaos &tit o tulpina cu
iee, ca in Maria Mariuta, franghia
franghiuta, cutiacutiuta i altele, pe
cand la o tulpina cu -ia sag a,
se a-
cata sufixul -luta , nici o data -usd :
abieluta, abaluta, etc.
abiacta i abia, cu tonul pe 1, insemnéza
: de tot putin ; de ex. : apa e
abiuta saii abla, adeca, abia caldutä"
(S. Liuba, Banat, corn. Maidan).
Din abi s'a format abia prin emfaticul
a, intocmai ca din a cf a c a.
Genealogia cuvintului se resuma dara
in urmatorul chip :
lat. clas. ad±yix=lat. rust. abis
span. abes reto-r. yes rom. abl+a=abia
ablid abid
aghi6 abze a ghid
abg7116
abge
In macedo-romana, abia s'a perdut,
fiind inlocuit prin neo-grecul /*a i prin
albanesul me-zie.
v. Abieluca.Abielula.
Abla, adv.v. Abia.
Ablelima, adv.; diminutif
....e ca vëqu orbetului, cand zArie-
§te d'abielup, ca prin sin or ca pin
ciur..
(Jipescu, Opincaru, 50).