ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

575 AIDATI 576
sag h al d a ti ! cu call se confundn
§.1 sub raportul fonetic, de§i originile
lor par a fi cu totul diverse.
Dictionarul Bannyn circa 1670 (Mss.
in Bibl. Universitätil din Buda-Pesta):
Haida. Agedum."
Jipescu, Opincaru p. 142 : cu batu
in mann, aida, aida, pina ajunge acolo..."
Cuvintul a stralontut in Europa orientala
in vécul de rnijloc prin felurite
navaliff tataresci, incepènd dela Avari
PecenegT. In dialectul turc djagataic
: aida! In Rusia nordicn, pina la
TJrali i chiar in Siberia : a I d a, molodtzy,,
k dIelu ! = aida, bnieti, la
trébn !" aIda obiedatT = aida la
pranq !" (Opyt oblastnago sloyaria,
Ptrsb. 1852 p. 2 ; Dopolnenie 1858 p.
1). Polonesce hajda! (citesce : haida)
heh ! frisch !" figurand i 'ntr'o locutiune
proverbialn curiOsn : de jure
i de haj d a = per fas et nefas" (Linde,
verbo Hej), in care PoloniT, pe cand
erat forte latinomanT, bägarn, din gralul
lor proprig numai pe lingn trei
i=0"
cuvinte latine §i 1Ing tãtarescul h al d a.
Bohemesce, din interjectiune s'a format
un verb regulat hagdati (citesce
: gaidati), pe lingn interjectiunea
hagdum (Jungmann, Slownjk, I, 649).
Turcii Osmanlii insa n'at pästrat toc-
mai ei interjectiunea, ci numal verbul
derivat haydamak a mina vite",
literalmente : a striga haIda, a
haIdu i". Nu dela Turd darn ne vine
cuvintul, dar dela Cumani sat dela
vre-un alt trib turanic medieval.
Cand ii insotesce pre optativul d e,
aida capetn, la noI sensul francesuldi
ironic : allons donc !"
De la 1Trancea (B. Stefanescu), Sultanica
p. 10 : SI crape de caldura,
nu'§I sumete manicutele in fata flacnilor
; sn, se irnbrebenéscn, ea cu gAbenele
§i bujori, cu creite §i cu ochiu-
-boulub, aida-d e ! nu se scrie la dinsa
a§a,
v. Aidamac. ! Aide !
AIda-c16.
Aid*
v. Aida.
Aidamae S. haidam&c, s. m.; 1°. brigand,
vagabond ; 2°. gourdin, massue.
Ispirescu, Pove§tile p. 57 : cull-
-0nd terile de talharI §i de kaidamaci..."
Cu sensul de c I o in a g sag m
ciu c a,
la Tichindel, Fabule ed. 1838
p. 403 : proptindu-se cu aidamacul
lul cel grOznic, cu carele lova left §i
ur01..."
Turcesce verbul haydamak insemnézn
: conduire un troupeau" (a.Inénu,
Elem. turc. p. 50), de unde apoi
ban", adeca ce-va cu care se mann,
vitele, §i batau§", adeca cine-va care
manuesce o asemenea unelta.
Aidamae se afla §i la Serbb cu sensul
de bath," (Karachie), bar in sens
de rebelle" §i Cosaque" ac6stn, vorba
era forte respanditn óre-cand in Polonia
i 'n Rusia sudicn. De aci pare a
urma, on, noI am capetat'o dela resarit
prin Tatar!, Tar nu din yiqn,-(ii. prin
Osmanlil.
v. Aida.
AldatI! S. haidati! interj.; en avant !
Nu e acela§1 cuviat cu a I d a, aid cu
a I d e, cu WO, quasi-identitatea lor fonetica
§i logien. La Serbi exista de
asemenea haldat! = davon!" (Karachie,
799), insa nu Romanil ag luat cuvintul
dela Seal' (Cihac, II, 583), ci tocmal
Serbib dela Romani, caa numai
romanesce -ap indica pluralul imperativului
la a doua personn, cela ce serbesce
suna - a t e. Al nostru aid* sail
head* este un strigat de resboiu, cornpus
din ai dati! saü hai datil
adecn, allons I frappez!" In energicul