ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

135 ACCE 136
Acht
Acitt
v. Acat.
Aertthre (plur. accitari), s. f.; infinitif
substantive d'acat : action d'accrocher.
v. Agegare.
Acittficibs
Acittbs
Acgifirazo
AcAtetrat
} v. Acat.
} v. Acalcir.
Aciltrtrea6re. v. Cakeirdtdre.
Acebtat,-6.; part. passé d'acq. Vocabularul
banatén circa 1670 (Col. 1. Tr.
1883 p. 422) : Akeczat. Applicatus".
v. Agdlat.
Actilfttbr. v. Agcilettor.
A.eittätire. v. Ageitaldre.
Acittätarrt. v. Agetyiturd.
Actitôle, subst. fern. plur.; t. de botan.;
vrilles ou mains de vigne. Termen
fOrte frumos, intrebuintat mai ales in
Transilvania pentru acele fire acatO se
ale vitei, call mai obicinuit se chiamri
carcei. Bobb, I, 5
: accitele, carcel la
vita de vie". Latinesce (Varro, Phn.)
se qicea capreolus", fiind-ca se a c at
ar a ca o capra.
v. Acal. Acapr. Ccircel.
Advil (dupa Iser, plur. : acoae), s.n.;
seau, baguet. Acciu, o mesura de patru
vedre" (Pisone). Acdal, o mesura de
40 de cupe" (Lex. Bud. 28). Cuvint
apr6pe necunoscut in Romania. Vine
d'a-dreptul din ungur. a k 0 seau,
muid" (Cihac).
v. Harciall.
Accé (art. acce'ua, plur. accele), s. f.;
monnaie, denier, sou. Acest cuvint, cu
litere cirilice : dKqe, figureza pe banul
rnoldovenesc din 1573 al lui voda Ion
cel Cumplit :
Reposatul Laurian, intr'o notita comunicata
liii Papiti (Tes. III, 271), explica
legenda de mai sus prin : b an
cu marca Moldovei". D. A. Papadopol-
Calimah (Cony. lit. 1884, 101-9) a inlocuit
pe b a n prin a rgin t", intr'un
studiti intitulat : Despre moneta de
ar gin t aced a Domnului Moldovel
Ion-voda..." Acesta erOre a impins apoi
pe d. ainenu (Elemente turcesci, p. 7)
a qice: acceci, literalmente albicios, numele
monetel de argint a lui Joanvoda
cel Cumplit din anul 1573". Faptul
este ca, dela Ion-voda nu exista
nici o moneta de argint, ci numal de
arama (Sturdza, I.Tebersicht d.
Mtn-
zen, 43). Este intocmai ca un sou"
frances de cinci, centime. Dei dara
turcesce ak ea insemneza "blanchatre"
§i argent monnayé" (Zenker), totu§i
nu dela Turd d'a-dreptul ati putut
Moldovenii sa Tea acest cuvint, ci din
vre-o alta limba turanica, in care el
sa alba sensul general de moneta, fie
de aur, fie de argint sail de arama. In
adevér, in dialectul turc al Cumanilor,
cari stapanisera Moldova in curs de
vecuri, acce' insemna pecunia", ban"
(Kuun, Codex Cumanicus, Bud. 1880,
p. 91, 151, 248). Este una din vorbele
cumanice, remase in limba romana pina
in secolul XVI §i mai incOce.
v. Aslarn.Sim.