ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

131 AGANARE 132
Pe earn 1.02 rash,dit
Pe drumuri i prin oral,
AcAtând pe virful l or
Stegurele fel de fel...
Cine se acqdra, nu face alt ce-va
cleat a se acata mai de mune off.
Explicand pe franc. grimper ", Littr6
observa : on s' accr oche pour
grimper".
Lungimea materiala in acal-dr din
a c a t, pentru a exprime notiunea frequentativa,
este de aceia0 natura morfologica
ca in : scut-ur din : scot=lat.
excutio, sail in: turb-ur din: turb=lat.
turbo. Sufixul verbal -dr represinta aci
pe -ur = lat. -ulo. Forma organica e :
acapur, de unde apoi, prin acomodatiune
cu i din / = ti, urméza trecerea
lui u in a i chiar in e: acaper.
v. Acaf. Cap. Capin -ur.
:act.
v. 2.-Ae.
v. 3.Ac-. Acdtare.
Ache)* s. f.; quincaillerie, fabrique
d'aiguilles, aiguilles en général" (Cihac).
Format din acar fabricant d'aiguilles",
intocmai ca: abageria din abager,
croitoria din croitor, cismaria, din cismar
etc.
v. 2.Acar.
1.Acrtr1th (plur. aedrite), s. f. ; 6tui
aiguilles. Sinonim cu a carn I ,
acarni§te, aconita §i acar,
despre cari vecli la locul lor.
Uneltele de cusut sint : ac (cojocaresc,
mare, mic, de fluturi), al i aed-
" (C. Negoescu, Rimnic-Sarat, c.
Bogza).
Ciobanii 'Arta uneltele lor de cusut
intr'o acdrild" (Mironescu, Nénat, c.
Taslati).
Ca deminutiv din a c ar, ar trebui
sä fie acar el; trecerea la feminin in
acciriyi se explica prin analogia altor
cuvinte cu un sens apropiat : cutin,
lAdita etc.
v. 2'Acar.
2.Aertrltá (plur. acdrite), s. f.; t. de
zool. ; tique des moutons, pediculus
ovinus. Termen intrebuintat mai cu
séma in Transilvania ca sinonim cu
capu : acaritd, capu0,, gOnga ce
se face pre oi cu fOle mare" (Lex.
Bud. 3, 97). her, Wtb. 4: aedrild,
Schaaflaus".
Cuvintul n'are a face cu a c aiguille",
ci deriva d'a-dreptul din lat. acarus
= gr. iexaqt, de unde §i italienesce :
acaro dei montogni.
Trecerea la feminin in aedrild din
forma organica acar" se datoreza analogiei
sinonimului capu a. De aci
apoi prin analogia cu acciritd, in care
-r- este organic, se (lice i m ielarita
(L. B.), unde -r- nu se putea nasce pe
calea curat fonetica, ci numai dOra
prin aninarea analogica a finalului -drip
din aedrild.
Filiatiunea morfologica este dara :
acar ctpu§a,
1
acrei
.1
accirip
4- mIel
1
mIeláritä
E f6rte interesant a urmari asemeni
casuri tie analogia, cari ar remane pentru
tot-d'a-una enigme din punctul de
vedere curat fonetic.
v. Cdpu§d. Mielarqd.
Acátitre, pron. indeterm.; quidain,
un certain. "Vorba pe cale de a dispare
din graiu, dar care nu o data ne intimpina
in vechile texturi.
In Yocabularul bannén Mss. circa
1670 (Col. 1. Tr. 1883 p. 422) : Akdtare.
Quidam".