ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

87 ABO! 88
Format prin sufixul -ugd, care totd'a-una
iI asociaza, pe -1- cand se acata
la o tulpina cu finalul tonic d.
Tot ala prin sufixul s'a format
deminutivul ab el u ta abia-l-uta,
intrebuintat cu ace1a§1 sens.
Ableliqa, adv.v. Abielu§a.
Abiruire, subst. fem.; victoire. Intr'un
text circa 1600 (Cuv. d. Mtn II,
81) : cazu intru ce nu tiia, uncle
ti-i mortia acolo, unde ti-i abiruiré..."
fa,0 cu paleo slavicul : polAda victoria".
Substantiv format intr'un mod
anormal din infinitivul intreg luat impreuna
cu prepositiunea infinitivalä :
a-biruirO.
v. '°A. Bir. Biruese.
Abiar, adv. ; excellemment , brillarnment,
très-bien. Cuvint intrebuintat aprOpe
exclusivamente in Muntenia. D.
ainönu (Tocil., Rev. IV, 651) citéza
urmatOrele trei.pasage din basme muntone
:
... petre de berliant , care lumina
nauntrul casei mai abitir ca sute de
luminäri (Calendarul basmelor 1875
P. 55);
... o corOna care lumina mai abitir
ca cele mai scumpe petre" (Cal. basm.
1875 p. 5);
... o lumina ce stralucia mai abitir
ca un sore" (Cal. basm. 18b1 p. 20).
De aci d. ainénu conchicle ca, abitir
deriva din comparativul persian
abeter plus clair, plus transparent".
Daca, abitir ar aye in adevör intele-
sul fundamental de stralucit" §i. mai
ales de pan, scumpa", atunci s'ar i-
dentifica cu o altä vorba orientala, cunoscuta
deja vechilor Romani i chiar
introdusa tocmai in mitologia latina. Abidir,
cu forme colaterale Abaddir, Abadir,
Abaddier, pe linga curl putea sa
fi fost in latina rustica §i. forma Abatir
sat Abitir, este lapis aerius," flaiz-aog.
Meteorstein, para, calif Romanii
ii atribuiaa o putere divina de a
birui pe vrajina§i (Min. Hist. Nat.
XXXVII, 135). Cfr. Wolfflin , Arch. 1.
lat. Lexikographie, t. I (1884), p. 435,
unde citeza din Mythogr. Vat. I 104
extr. (B) : gemmam quam Abidir vocant",
adeca : petra scumpa, numita
abiclir".
Désa intrebuintare a lui abitir in basme
pare a mai intari proveninta'l
mitologica , (14 nu tot-d'a-una el insemnOza,
stralucire materiala, ci
inca adesea notiunea generala de ce-va
fruntt4 sail ales.
In basinul despre Omul-de-flori din
Dimbovita : Baiatul care pina aci plansese
de udase pamintul i slabise de
remasese scandura, s'a vëclut acum in
bratele unui om, care '1 tinea mai abitir
ca tata-sea chiar..." (S. Stanescu,
corn. Bilciurescii).
I. Dumitrescu, Zmarändita , vodevil
in 2 acte (Buc. 1855) p. 26 : E OragastOsa
fata pandarulul mai abitir decat
tOte fetele..."
Trecerea substantivului abitir pierre
précieuse" in adverb cu sensul de excellement"
ar fi pe deplin de aceia§i
natura, ca trecerea substantivului ab an
o s, bois dur" in adverb cu sensul
de perpetuellement". Sub raportul categoriel
gramaticale, nu este nici o
deosebire intre : Ion se tine mai a b a -
n o s decat Barbu" §i : Barbu se tine
mai ab;tir cleat Ion".
v. Abanos.Fedele§. Cobzei. Cue...
Abo I interj. In Dictionarul latinoroman
banaten circa 1670 (Col. 1. Tr.
1883 p. 421): Abo. Admirantis particula".
Este un simplu variant al interjectiunii
: a-bal despre care s'a vorbit
la locul seu. Raportul intro abo !