ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

477 -AG 478
Afurielt, ; part. passé d'a f u r is
e s c: excommunie, mauclit, darnne ;
vaurien, vagabond, mauvais sujet. Pre
linga insemnarile verbului, a furisit mai
are §.1 intelesul de: Teti in gradul cel
mai mare, cumplit, indracit, cu care
anevoe te poti intelege saü invoi, fara
omeniä, fara Dumneilet" (L. M.).
Sinonim cu blast ema t.
Tin cantec poporan din Ardel :
D6r in cale t'a esit
Pricoliciu afurisit
Si vrO turma sã t'o strice
Si capul tea nat mánance?..
Mommm smu 45).
Altul tot de acelo :
Si de mana mi-o lua
Si in temnit'o bAga,
Intr'o cas'afurisild,
De cinci au necurittitA,
De sore nesträntutA...
(Ibid. 51).
Din qilele sOptemanei, poporul socotesce
mai marl pe Sfanta Vineri,
apoi pe Sfanta Miercuri; cliva Duminicei
este reil de a lucra ce-va, pentru
ca acel lucru nu e bun, se (lice :
a furisit" (N. Vasilescu, Muscel, coin.
Glambocel).
Act muntenesc din 1631 (A. I. R.
I, 32): Oar eine sa va ispiti dupa
morte me sa faca altä tocrnela, intr'alt
chip, acel ora sa fie afurisit de Viadica
Isus Hristos §i sa fie blast ern
a t de 318 sveti
In vechile zapise afurisit se mai intäresce
punOndu-se alaturi, intr'un mod
pleonastic, unul saii mai multi sinonimi
: anaterna, proclet, triclet
etc.
Document din 1604 (Cuv. d. batr. I,
136) : am pus §i blestemra, ca sa, fie
a furisit §i proclet..."
Altul din 1606 (ib. I, 151) : cene
So va scula sa faca anti ce-va, sä fie
afurisita de 300 §i 18 osteti, ge srt fii
afurisitu §e anatirna..."
Ca termen de ocara, din care s'a
§ters elernentul seri prirnitiv religios
§i juridic, a furisit e fOrte poporan la
Romani.
Deja In Pravila Moldov. 1646, f. 128 :
cela ce va dzice cui-va a furisita sau
côpila...", uncle cOpil", cu tonul pe
prima silaba, insemneza bastard".
Afurisit i anaftima!" este una
din blastemele cele mai obicinuite. In
rnuntii din Moldova auql meret : Sa
dee 40 de draci in mine, sa inlemnesc,
sa, nu afurisit §i anaftima, st n'am
parte de gite s ii gasäsc crapate,
allele" (Mint, c. Bozienii ; Suceva, c.
Borca etc.).
In loc de an a f tim a, in unele locuri
poporul pune prin assonanta an ap
o d a. Ala printre blästerne din Tecuciu
(corn. Rachitosa) : Pir' legea
me, sa hia anapoda §i afurisit !"
Apoi intr'o certa dintre barbat §i nevesta:
Oiu pune oil ho data canga
pe tine, dimone, afurisitule, hire-al a
naibei!"
In fine, cand ocara cade pe un strain,
buna Ora pe Evreul Itic inteo comedia
de Alexandri, forgu dela Sadagura
II striga: Du-te dracului cu bani'M
cu
tot, Litfa afurisital.."
v. Afurisesc. Anatema. Blcistemat.
Proclet. Triclet...
-hg ; suffixe nominal pejoratif. Finalul
tonic -ac din cuvinte straine trece
une-ori la Romani in -ag, de ex. domag
= turc. eumaq, ceprag turc.
Mprak, harag = ngr. xceecixt etc. E
fOrte rar insa sufixul curat romanesc
-dg
scaqut din -etc care sa se acate
de o tulpina consonantica, dupa cum
este, buna-Ora, in : partrig brusquerie"
in loc de : partdc, deminutiv din:
parciu bouc", cu aceia§i transitiune
de sensuri ca in francesul caprice",
ital. capriccio " dela capra ". Tot
gi