ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

753 ALBINET 754
Bucovina cat §i a celor din Romania,
ca albineirelvl e nu numai un anunator
fOrte bun de plóie, ci §i ca el,
macar ca petrece mai mult in apropierea
apelor, nici cand de alta data
nu be apa, ci numai cand plOua."
Tot dupa numele albinel" se chiama
acesta pAserica in mai multe alte limbi
romanice : span. abejaruco, franc. dial.
beiola, provent. dial. abellerola, sard.
abiolu i apiolo etc. ; cfr. germ. Bie-
nenfresser, engl. bee-eater altele.
Etimologicesce, albindrel este deminutiv
din alb inar cu sufixul -ar adaus
la albina, hrana obicinuita a acestei
pasarele, sufix ce ne intimpina cu
ace141 functiune in numele paserelei
nalunar" care se nutresce cu flalune".
Literalmente, albindrel = petit apiculteur
".
v. Albinar. Prigore.
Albirthrlä 1
I'Albinárit
v. Albina.
2A1binárit,. s. n.; impOt sur les
abeilles". v. Desetind.
Albineh. v. .Albind.
Albinbt, s. n. collect.; beaucoup d'abeilles.
v. Albinet.
Alblnöt,-Otft, adj.; blanchatre, pale.
Deriva prin sufixul deminutival -61 din
albin = lat. albinus, de unde
printr'un alt sufix sinonimul a l b i-
n i ü. Se (lice §i alb et, din a 1 b cu
acela§ sufix Prin sens putin difera
rI.
de albior, albiv)r, albit, albuiu
etc., in cari nuanta deminutivala
este totql mai pronuntata.
Dosofteiu, Synaxar 1683, ghen. 20,
descrierea santului Eutimie: era la
chip di-afirelia, naravul prostact, la
pelita albenepa, la stat sprintent "
i *i
Acela§i, 30 ghen., vorbind despre Sf.
Joan Crisostorn : era scundt, mare la
°apt,
suptare la trupa forte, plecatil
nasula cu nä ri mare, playa I- albenel
. ."
Cuvintul circuleza f6rte mult in Moldova
§i peste Carpati.
Din Bucovina :
sail :
sat :
Cd'i la fatA, albinet
Iar la per negru si cret,
Din Ardel :
sat' :
La obraz ca rujile
la ochi ca murile
(Marian, II, 198)
Me miram ce'inu place mie!
Merul rosu din tipsie,
Badea nalt cu paldrie;
Merul rosu pa.duret,
Badea nalt si albinet! . . .
(Jarnik-Barsanu, 41)
Ochil tel cel negrisorl
trupul de fiori,
Umple'rnl
Fruntea ta cea cabingd
Umple'mi sinul de dulcdtft...
(Ibid. 31)
Dela puIca'ml albenéta"
Ca si dalba diminetia
(Ibid. 322)
MM 1llt albindtd,
Co te iii asa mardtd?
Ca si eu is albinet,
Nu me tiü asa maret
(Familia, 1886 p. 43).
Din Moldova :
Pe badea de l'il vedd,
To sä mi'l cunosci asea
CA'l la fat5. albinet
*i la per negru i cret
(Cony. lit. 1886 p. 182)
Forma albenel in loc de organicul albinel
se datorOz asimibaiuniI vocalice
regresive.
v. Albinez. Albini.