ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

235 ACUSAT 236
FAra% arcu a'mY intinde
Fugar m'am trezit pe drum...
Teranul din Prahova : Acuma le
acuma, hine Motalla! Strangi-te la
piept §i caciula " (Jipescu ,
Opinc. 97).
Emfaticul acuma se 'Ate pune aprópe
pretutindeni unde se intrebuintëza
simplul a c u m, dar mai ales in
locul energicului a c ii :
Acifi act ----acumal acuma;
Uita-te a c ü =uita-te acuma;
A c A, de !=--acuma, de...
v. Acum.
Acilr (acurs, acurgere), vb.; accourir.
Archaism trecut in Lexiconul Budan.
In texturi nu'l gsim. Numai in aparinta
Ii 'Rite Mnui cine-va la Coresi,
Omiiar 1580, quatern. XXVII p. 11 :
mali
nevoia§te, ce mai vratost
lenivo§ii i Iuii spre cuviinta ceia
buna §i spre spasenie a cur a (isorm)...",
caci contextul probéza ca aci este
vechiul infinitiv a cura" = lat. currere,
lar nici decum compusul acur.
v. 2.Cur. Curg.
A-curmecyl v. Curmqii§. De-a.
Adis
Acusiire
icaTi
1
v. Acusat.
Aousitt,-ii, adj.; constaté, reconnu ,
prouvO par serment. Acest cuvint este
un adevörat margaritar, gasit din intamplare
intr'o clae de fin. Pintre documentele
inedite ale manastirii Bistrita
din Oltenia, conservate in Archivele
Statului din Bucuresci, se afin, o epistola
dela Petru-voda Mircea Oka jupan
Négoe marele ban al Craiovei",
scrisa intréga slavonesce cu mana vellogofötului
Bogdan. Actul Ora numai
data lunara : 30 octobre"; anul insa
nu pOte fi decat 1560, cad din alte
documente se scie a atunci anume era
Négoe pe. scaunul banesc .1i Bogdan la
logofetia (v. Venelin, Vlacho-bolg. gramaty,
p. 177). In acea epistola, Von.
scrie lui Negoe, cum-ca calugarii dela
Bistrita ar pretinde a fi ale lor trei
familie de Tigani, pe can' le stapanesc
Latco i Panga, §.1 deci urrneza epistola
daca calugarii vor puté sa
jure a. a§a este, atunci gratiositatea
ta sa le dal pe acei igani mentionati
mai sus ca sa fie al manAstirii, iar lui
Latco i lui Panga sa cauti a le da
a1i Tigani la numér in locul acelor
Tigani pe cari gratiositatea ta II vel
fi gasit acusay: TEX ag1irl11111 sITO ECH
HalIfeJl TB011 11114.AOCTh 411{ K C 4 JEI. " Nescidnd
cum WO exprime ideia intr'o
limba eel' era straina, scriitorul a verit
in textul slavic termenul juridic curat
romanesc : acusatu, acusay, cu sens
de: recunoscut, constatat, dovedit prin
juramint". Sub raportul fonetic, acest
acusay, cu s ca in casa", nas",
pus" etc., nu cu z ca in neologismii
luati din francesa saü italiana, represinta
din punct in punct pe latinul
accusatu s. Sub raportul logic insa
nu se potrivesce de loc cu latinitatea
clasica, in care cuvintul nu are nicairi
sensul de constaté", ci numal cu latinitatea
vulgara, de unde ne intimpina
acesta acceptiune in francesul
accuser i italianul accusare.
Frantuzesce : accuser son age, a ccuser
sa maladie, accuser réception
d'une lettre, accuser son jeu...
Italienesce : a ccusar ricevuta , a ccusar
una lettera, accusar un dolore.
In terminologia jocului de carti,
occidentalul accusar e este mai-mai
tot ace% ce facusera calugarii dela
Bistrita in privinta celor cate-va salme
de Tigani : In alcuai giuochi, accusata
dicesi di quelle verzicole (tre o pii
carte) che vengono accusate o sia d