ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

891 ALIPESC 892
ranesci, vecli S. F. Marian in Col. 1.
Tr. 1882 p. 263-4.
In medicina poporana :
Alior, cu apa calda, se be ca purgativ,
iar in hapuri cu Mina, de grail
se lea pentru durere de stomah" (I.
Nour, BCrlad).
Se c1 i la friguri, de undel vine numele
buruena-de-friguri (Dr.
Brandza).
La bole de vite :
Sucul de alior teranii Ii intrebuin-
-teza la spölatul oilor de raia" (St. Negoescu,
Rimnic-Sarat, C. Bogza).
Acesta intrebuin tare ciobanesca a
sucului de alior ca unsOre pare a fi
dat nascere unei forme alfior = al i -
f i o r, prin etimologia poporana din a-
1 i fi a, de§i ar fi nu mai putin cu pu-
tintä o etimologia poporana dela fio r
fièvre", de Ora ce este buruCna defriguri"
; in ml-ce cas, vre-un fel de
etimologia poporana trebui sa, fie, caci
pe calea istorica forma alfior nu se
explica.
Doinä din Artie]. :
Frundä verde de-Oor,
111i9 bärbatul beutor,
La tab'. cris,ma '1 dator
*i la lucru n'are spor...
(Familia, 1884 p. 240)
Alta :
Fruncra verde de-alfior,
EA de slab ce sint mai. mor,
'nca Mine nu me crede,
Ca pe piciAre me vede...
(Amicul familiel 1879 p. 83)
Doina din Bucovina :
Geba puica me mangal
Cu gutal, eu alamai,
Ca, de mine tot remai I
Geba bade me desmerdi
Cu-aldor i mere verdi,
Ca de-acum nu me maT ved.1
(Familia, 1873 p. 116).
Fara etimologia poporana, ci dintr'o
simpla asemönare fonetica, alior se
confuncla adesea cu aior Allium ur-
sinum" (v. 1*.,40r) ; iar prin asimila-
Vune regresiva intro ambele liquide
-l-r, din alior s'a nascut variantul arior
(Lex. Bud. 31).
Tipul organic al lui alior este aleur,
care se i pastreza in graiu in mai
multe localitaV.
planta, veninósa, nalta de 2-4
27
decimetri §i cu flOrea ca o umbrela,
se chiama aleur, §i se (lice i 1 a p -
t ele cucului, fiind-ca rumpdnd o
fOia da un suc alb..." (I. Popescu,
Buzeti , c. Maracineni ; D. Georgescu,
Ialornita, c. Covreni).
Intre aliôr §i aleur se OA ace1a.§1
report de accent §i de vocalism ca intro
romanul fi 0 r i latinul fèbris,
macedo-rornanesce hevr =feur a.
De aci se limpeclesce dela sine obirOa
cuvintulul, caci aleur nu pOte fi decat
helleborus=gr.
,1.2.ifioeog,ita-
lienesce ellbb o r o, in dialectul sicilian
ellèbbur u, in texturi mediolatine
ellèbrum (Diefenbach, Novum
gloss. 147), adica o planta numita as-
taif
romanesce spanz" i Orba-ne-
bunilor", la Olteni cutcurigi" §i. bojotei"
(Dr. Brandza), dar al cariia nume
primitiv era aleur, trecut apoi asupra
euforbiei, cu care se intalnesce prin
aceia a ambele sint de o potriva otravitOre.
v. 3' Alion. Bojotel. Cutcurig.
Laptele-cucului-- Laur.. .
Alipèse (alipit, alipire), vb. ; accoler,
serrer contre. Din li pesc cu prepositiona1u1
a (=lat. ad).
De la Vrancea (B. §tefanescu), Sultanica
p. 16 : Se alipi de batrana, o
cuprinse pe dupa gat cu bratele ei rumenite
de dogorea focului, i mult timp
privi..."
Macedoromanesce a li che sc se
clice in loc de lip e sc (Dr. Obedenaru).
v. Lipesc.