ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

951 ALUNA-DE-PAMINT 952
Cu aluni marunteli
Sa cal§i murgu pi lea,
C'ma pla§i mandril meli...
(I. Mironescu, C. Dobrenilj
o varianta muntenësca vegi la G.
D. Teodorescu, Poes. pop. 325.
In urmatOrea &Ina de peste Carpati,
f r ag a simboliséza inceputul Yubirii,
lemn -uscat sfir0tu1 ei, iar
la mijloc este aluna :
Ca sä vada
Si sa crOda,
MO verde de f rag a,
Ca.
l-am fost lubita draga, ;
Foita verde de-alund,
Ca Y-am fost mandruta, bund ;
Foaie verde lem n-us c a t,
Si acuma nfo lasat
Pentru sluta cea din sat !...
(Jarnik-Mrsanu, 253)
Elementul erotic al alund ne intimpina
0 la alte popóre. Francesul ice
cd : lorsque l'année est fertile en noisettes,
ii y a beaucoup de naissances
illégitimes" (De Nore, ap. Mannhardt,
Wolf's Z. f. d. Mythol. III, 100), La
German)", a merge la alune i a face
curte este tot una : in die Haseln
gehen". La vechil Romani insä, dragostea
era intr'o legatura mai strinsa
cu nuca :
tibi ducitur uxor,
Sparge, marite, nuces...
In fine, aluna are in popor i un
caracter medical, inscitit ins5 de un element
mitologic
In cliva de Schirnbarea-la-fqa se due
femeile in padure, se desbraca in pieile
gole §i cauta alune, pe earl le culeg
face'rid trei inchinacluni la D-geil ; aceste
alune sint bune pentru friguri..."
(R. Michailénu , Mehedinti , c. Vinjumare).
E peste putinta a deriva pe aluna
din latinul a v ell a n a, de unde s'ar
fi nascut la noi cel mult aulana" sat
olane. In proverqala nu se gasesce
forma aulona" (Cihac, I, 10), ci aulane
(Raynouard, II, 156). i tottli
cuvintul este romanic, cad' se afla
in dialecte francese, cari nu puteail
sal 'lea dela no)", darn nici noi dela
dinsele. Intr'un document din 1358 in
dialectul hones : figues, reysins, ris,
cumin, al o n n..." (Romania 1884, t.
XIII p. 578). In francesa dela Fribourg
in Elvetia pina astaqi se qice alogn e,
cela ce presupune o forma latina rustia
adjectivala alone a, intocmai ca
chataigne = castanea" sail carogne --caronea",
derivata dintr'un substantiv
al o n a, de unde al nostru alunä. Latinul
vulgar alon a, cu o scurt, sa fi
fost ore paralel sail nu clasicului a -
v ellan a, ace"stal o cestiune secundara
; ceia ce ne preocupa ad este numai
ca un asemenea prototip a trebuit
sa existe, de Ora-ce fait el nu se explica
romanul alund fatä cu francesul
al o gn e. Dupä femininul alund Romanil
ail format apol pe masculinul
a 1 u n, intocmai ca spaniolesce avellano"
dupa avellana", cad latinesce
nu era avellanus", ci corylus" sail
corulus".
In Bucovina, un struti§or de mai
multe alune se numesce c 1111 sail
c 1 u el" (Aurora romana , 1882
P. 9).
Pentru powhita sat invlitórea alunez,
ieromonahul Macarie in Lexiconul
slavo-roman din 1773 (Mss. in Bibl.
Centrala din Buc.) numerd urmatorii
sinonimi : f a §
a alund, pliu pa sat
gdOcea alunef, tastul or coaja
alund", dintre carl cel mai interesant
este f a §
v. Alun. Coq.- Fao...
Alung-de-pämtnt, s. f. ; t. de Botan.:
terre.noix, Bunium bulbocastanum.
v. 3 Alunele.