ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

815 ALEMESC 816
sella. Se afla la Pontbriant i la Costinescu.
Pare a fi un neologism, §.1
inca de prisos, pentru o mica planta
cunoscuta, tuturor Romanilor sub numele
de macrivr saü macri§-
-lepuresc.
v. Macrior.
1'.A.1e1u1se. v.
2*.A1e1ulêse vb. ; attribuer quelque
chose A autrui. Ne intimpind numal in
Dictionarul banaten Mss. circa 1670
(Col. 1. Tr. 1883 p. 423) : Alauigsk.
Alterius rem esse dico". 0 compositiune
verbala din ale lui [sint lucrurile],
analOga cu alsëuesc din a 1
s e
v. Alguesc.
1.A1ara (plur. alemuri), S. n. ; croissant
ou etoile placée sur une mosquee.
Turcul ' a 1 e m, de origine araM (ai-
nénu, Elem. turc. No. 30). Se intrebuinta
la Romani numal cand era vorba
de musulmani.
Enache Cogalnicenu, Letop. III p.
286 : La o minare a unel gOmil, in
mijlocul alemului, s'at aratat o cruce
de ail vazut'o lume..."
v. Giamia.Minare.
2.A1èm. v. Aldm.
Ale luIa.
Alemèse (alemit, alemire), vb. ; t. de
fauconnerie : denicher les faucons. 0
interesanta reinalita din vechiul grain
vinatoresc al Romanilor, pastrata numai
in poesia poporana, fara a mal fi
iqelOsa.
Intr'o colinda muntenOsca :
Cae-trel shit mesterl marl :
ITnul sulite 'ml strujesce,
Altul cal bunl imI hrãnesce,
Altul soImI imI alemesce
51 berbeci imi ingrijesce...
(G. D. Teodorescu, Poes. pop. 86)
Intr'o alta colinda :
Cel mai mare '1 comic mare,
Cela-l'a]t mal mijiocifi
Alem esce limbI de solm,
Limbl de solm i grasl berbecl...
abid. 22)
unde editorul explica, pe alemesce prin
prepara, ingrijesce, se ocupa".
L imbile de §olm", ca §i cele de
vultur sail de gae, Mad fost Mei o data
de ale mancaril, ba niel altfel intru
cat scim nol ele n'aa servit nicairi
la vre-un popor sail in vre-o epoca
pentru vre-un fel de preparatiune, ingrijire,
ocupqiune". Prin urmare, alemesce
1 i m bi de §oim" insemneza
alt Ore-ce. Pentru a o iqelege, can, sa
aflam mai intaiu ate ce-va despre vechea
vimaria romanesca, pe care asn41
abia §1-o mai amintesc flu i nepoVI
§oimarilor de altä data. Vorbind
despre satul PonOrele din MehedinV, d.
Ion Ionescu (Meh., 96-7) qice : Linga
acest sat se afla o stanca mare de IAtra,
renumita din vechime pentru culcupl
oimi1or ce se afla in fundul el
la o adancime considerabila. In acest
culcu§ §oImff faceati pull Mr, far mo,nenii
din PonOre II scoteail gel
aduceaii
la Domnia, care pentru acest servicit
ii apöra de tOte darile. Vinarea
puilor de tpina era periculOsa. Omul
trebula sa se bage In fundul stancel,
legat de o tune ce o Vneati alT Omeni,
earl coborall i rädicaü pe indraznetul
vinator. Dar pentru ca sa se duca omul
la culcupl §olmilor, trebula sä
panclesca timpul cand §oimil eel marl
eraa afara duI dupa mancare, cad): de
cum-va II gasia omul in fundul stancel,
nu mai scapa de din0 cu viata :
il Mean' cu aripele i '1 omorail cu
ghiarele i cu pliscurile... InsuY numele
satului vimarese P o n 0 r e insemnoza
gauri sub pamint", dela slavicul
ponor a locus ubi fluvius sub