ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

1079 AMINTESC 1080
Sinonim cu : am grij sag port
grija, grijesc.
Lexicon Budan : irni este a-minte
--curae mihi est".
Dr. Polysu : a fi cui-va a-minte =
wollen, an Etwas denken, im Schilde
fuhren ; nu'l e a-minte = es ist nicht
sein Ernst, er will nicht".
Nic. Muste, Letop. III p. 18: Domnul
era un Grec strain ; boierii numal
cineV pentru sine g ri j I a, iará pentru
bine cel de obvte nimene nu c u ta ca
cum vra ft taxa fara de Domn nimarui
trebuind ; ca cum vra fi saracil
pricina rautätii, sa fie sfatuit ei pre
Levi sa vie in larä, nimarui aminte
stire..."
n'at fost sa le dea
v. Fig. Grip.
4° . vine a-minte.
E sinonim cu a'vl a due e a-minte",
dar exprimOnd ce-va intamplator sat
nevoluntar.
macedo-romanesce se qice : ni
vin e a-minte" cu sensul latinului: in
mentem venit" (Dr. Obedenaru, Dick.
Mss. in Acad. Rom. I, 16).
Vocabularul Banatén Mss. circa 1670
(Col. 1. Tr. 1883 p. 402) : Aminte'm
v i n e. Reminiscor".
v. Yin.
'
Printr'o licenta poetica, Dosofteiu,
1673, f. 30 a, intrebuintOza pe a-minte
fara verb :
Dzua 't voI striga, Dumnedzaii sfinte ;
Nu ma vel asculta, nici arninte...
E vi mai remarcabil ca'n Orniliarul
dela Govora, 1642, p. 100, .amente figur6za
ca substantiv : veselévte sufletul
tau cu acest strugur de yin
dulce, care i iaste adus din tam c6
fagaduita cu mana curand-inblatoarei
amen,tei méle ; cunoavte poama ei Ca
laste buna..."
Din adverbul a-minte, s'at nascut
frumOsele derivate : a minte s
amintire.
v. Minte.
2.Anainte, subst.v. 1*.A-niinte.
si
Amintélrt, s. f. ; souvenir, ressouvenir.
Se aude in Transilvania (G. I.
Popescu, Selagig). Sinonim cu obicinuita
forma am in tir e.
v. ,.2..A.minte.Amintfre.
.Amintire (plur. amintirt), s. 1. ; ressouvenir,
rOminiscence. Cuvint format
pe calea poporana , deja inrädacinat
in grain vi trebuincios, caci aduc er
ea a-minte este souvenir", Or
nu rOminiscence". Aducerea a -
min te pOte sa fie despre ce-va forte
prOspet i e tot-d'a-una chiara ; amintirea
este numai despre cele de demult
sag cari ni se re'nfativeza intr'un
chip nu destul de limpede.
Costachi Negruzzi, 0 alergare de cai,
I : eg slavesc tOte femeile tinere
cinstesc pe batrane in arnintirea trecutei
lor frumuseti..."
De la Vrancea (B. Stefanescu), Sultanica
p. 226 : Tamaduenul sa scarpina
in cap, II drese glasul i incepu
cuvintul, privind lung, dibuind in pustiul
amintirilor. . ."
v. 'A-minte.
Amintêse (arnintit, amintire), vb.; ressouvenir.
AV aduce a-minte intr'un
mod putin lamurit despre ce-va ce nu
mai este de-mult.
Costachi Negruzzi, ScrisOrea XXVIII:
turnul acesta, care ne amintesce de
nivte timpuri de barbaria, ce din norocire
s'ag cufundat pentru tot-d'a-una
in noianul vremil..."
A. Odobescu, Pseudo-kyneg. p. 80 :
n Urmavii lui, gelovi de a sa marire,
mai mult se gandira all face